Noua luptă de clasă
Câteva comentarii determinate de intrarea mea în blogosferă m-au convins că e bine să intru direct “în pâine”. Iar miezul arată aşa: cea mai gravă ruptură din societatea românească a devenit cea dintre persoanele marcate de educaţie şi cele asupra cărora şcoala a avut un efect aproape nul sau, mai rău, un efect advers.
Noua luptă de clasă se dă între acea îngăduinţă pe care ţi-o dă buna creştere şi bădărănia de a sta cu picioarele pe masa publică. Între sfiala vulnerabilă a cuiva care citeşte şi scârţâitul paralizant al liniarului frecat de tablă. Între tocilari şi golănaşi, modestie şi paradă, între codiţe şi fiţe.
De când lumea, al doilea are câştig de cauză, însă doar pe termen scurt. E temut, invidiat, admirat, uneori dispreţuit sau chiar urât, dar mai mereu ascultat, imitat, nederanjat. Nimic nu-l zdruncină, nimic nu-l pune pe gânduri.
Pe termen scurt. Din păcate, în România prezentului, prin vinovăţia incontestabilă a presei, mai ales a televiziunii, al doilea a fost transformat în model de urmat. Role model, cum spun americanii. I s-a dat spaţiu public de exprimare, frazele agramate i-au fost sorbite prin zeci de microfoane care mai de care mai ahtiate, notorietatea i-a sporit uimitor averea sau puterea şi, spre deosebire de finalurile din filme sau din cărţi, el n-a mai pierdut. N-a mai “muşcat-o”. I-a mers şi îi merge din plin, netulburat de nici o ameninţare morală sau legală. E vedetă, deci e intangibil şi victorios.
Educaţia, cei şapte ani de-acasă, buna creştere, bunul simţ au devenit forme de rezistenţă. Oamenii care citesc, care îşi îngrijesc şi sufletele, cei care detestă orice formă de violenţă au ajuns un soi de paria, de sectanţi interzişi care au propriile coduri ca să se recunoască în public (gesturile de politeţe, de exemplu) şi care se întâlnesc pe bloguri să dialogheze despre idei. Dacă intelectualul îl dispreţuieşte pe manelist, credeţi că reciproca nu e valabilă? Ciocu mic, acum noi suntem la putere!
Şi dacă e vorba de putere, atunci trebuie spus că acest model de învingător e cel mai vizibil şi s-a impus mai ales în clasa politică, care este responsabilă pentru perpetuarea sa şi pentru adâncirea faliei de care vorbeam la început. Cu alte cuvinte (ideologizate), politicienii români muncesc cu spor la ascuţirea luptei de clasă, la divizarea societăţii. Întru desconsiderarea celor educaţi şi promovarea tipului de nesimţit dezinhibat. De aceea e important că în America a câştigat Obama, de aceea este de discutat unde se situează Băsescu al nostru.
Continuarea, în post-ul următor…Tweet
Mihnea, poate ca sunt pe langa subiect (dar in mintea mea lucrurile astea au legatura cu ce ai scris)… ce parere ai despre convergenta (nu-mi vine alta cuvant) dintre agende: agenda clasei politice, a presei si a cetateanului? Se intalnesc, nu se intalnesc? Tu mergi la vot? Eu ma duc? (la asta nu-mi trebuie raspuns, sincer sa fiu). De ce a castigat Obama si cum s-ar putea coagula un astfel de tip de energii in Romania? E nevoie de un astfel de role model politic?
mai e si categoria, foarte periculoasa, a oamenilor cu inteligenta medie (si sub), cititi, da nu foarte, care cred ca nesimtirea tine loc de inteligenta. sau, mai grav, ca nesimtirea e un indicator al inteligentei.
oameni care ajung sa desconsidere alti oameni care sunt buni si generosi si cu bun simt si mai cu seama sensibil. care valori, cica, ar fi perimate si de luat in ris. nu, nu sunt manelisti, nici macar in sensul larg.
de astia ma lovesc in fiecare zi. oameni care rid cu pofta cand e un accident, adica “o mai crapat unu’”, si rid cu la fel de mare pofta si se uita de sus la tine, ala care te emotionezi la “clisee”. nu mai e ok sa plangi la filme, draga. e mainstream si esti slab! nu mai e ok sa zici despre un om ceva de bine, e mult mai cool sa ironizezi prosteste si gratuit.
ca cica esti puternic si smecher si… destept. de fapt, permisa-mi fie freudiana deductie: esti un frustrat care se ascunde dupa un paravan facil. e mult mai usor sa fii rau. provocarea e sa fii bun.
uite ca am si facut filosofarea de dimineata
A castigat Obama pentru ca a stiut cui sa i se adreseze, cui sa-i puna puterea in maini si in cine sa aiba incredere: in tineri. In Romania cine iti da puterea asta?
O vorba despre putere spune (ca si despre libertate, cred) ca nu se acorda, ci se cucereste, se impune.
“I s-a dat spaţiu public de exprimare, frazele agramate i-au fost sorbite prin zeci de microfoane care mai de care mai ahtiate” – asta mi se pare cheia. Mucegaiul nu se înmulţeşte dacă nu i se asigură căldură şi umezeală.
Soluţia? Responsabilitate, în locul lăcomiei. Adică dai cu clor şi aeriseşti periodic. Între a sta într-un aer călduţ, dar împuţit, mai bine într-unul mai răcoros, dar bine aerisit
P.S. Eu anul asta nu votez. N-am cu cine. La mine n-a reuşit spălarea pe creier care să mă convingă că a alege răul cel mai mic este o soluţie la infinit.
Da, Cezar, ai dreptate. Iti dai seama ce “revolutie” misto ar fi daca s-ar razvrati tineretul romanesc? O gloata de pitzi si cocalari care-si cer drepturile. “Lol”, sau “:(” ?!
Uneori ma gandesc ca nesimtitii astia sunt oameni care nu-si pun intrebari. Mie asa-mi place sa-i cataloghez. Si cand treci prin viata precum o leguma, eu zic ca ai pierdut.
” o gloata de pitzi si de cocalari care-si cer drepturile”=tineretul romanesc? faptul ca pe aia ii vezi mai enervantzi si mai des nu inseamna ca aia sunt tineretul. ce simplu e sa stai sa zici in barba: “pfuai, cand eram eu tanar” si “tineretul din ziua de azi”….. da, sunt multi de genul “pitzi si cocalari”: cand nu vezi la mama si la tata valori, mai greu sa le doresti, nu?! cand te joci toata copilaria dupa bloc si auzi certurile si injuraturile celor mai mari, mai greu sa te impui cu kant si heidegger, nu?!
ce vreau sa spun e ca refuz catalogari din astea generaliste, “tineretul din ziua de azi”, etc. daca noi nu credem in ei, cu siguranta ca nici ei nu cred ca pot mai mult decat niste smecherii slabe. grrrr, na ca mi-a sarit tandara!
Relax, era o gluma, Codruta. Nu te ataca… Am 24 de ani, nu-s nici pensionara, nu am cont pe hi5, nu sunt nici pitzi, nici cocalar. Am crescut si eu la bloc, am citit Heidegger (stiu ca nu e o marca de bere germana), iar de parintii mei nici nu am destul spatiu ca sa-ti povestesc. Adevarul e ca da, majoritatea tinerilor sunt pitzi si cocalari, fie ca accepti sau nu. Ce sa fac, sa cred in ei ca generatie sau individual? Si eu cred in “yes, we can” da’ mai degraba tind sa accept realitatea: “n-ai cu cine, bulan!”.
io nu vorbesc aici de obama, we can si alte alea.
vorbesc de o tara care s-a obisnuit sa fie impartita si inversunata parte impotriva alteia. romania, aici. “era o gluma”, dar totusi… “majoritatea sunt pitzi si cocalari” (inclusiv cuvintele astea mi se par tampite). daca le scoatem ochii zi de zi cu cat sunt de retarzi si cum nu se poate face nimic cu ei, crezi ca va fi mai bine? se vor schimba? vor dori sa faca ceva? sau te simti mai aproape de cer?
cru, ai dreptate. Toţi ignoranţii cred că simpla pronunţare a cuvintelor piţipoancă şi cocalar le dă dreptul să opineze.
Uite un exemplu real pe care l-am întâlnit în Jurnalul Naţional la rubrica aia cu poze cu “piţipoance” (nu o să înţeleg niciodată ce e aşa nostim în a comenta prosteşte nişte poze cu fete). Tipul care scrie acolo şi care se crede genial doar că îşi poate lăsa puţinătatea ideilor pe o pagină de ziar, credea şiprobabil încă mai crede că masculinul de la piţipoancă este piţiponc. O lipsă de cunoştinţe descalificantă pentru un individ care scrie în unul dintre cele mai bune ziare din România.
Eu incerc sa-i schimb, tu incerci sa-i schimbi, altii incearca sa-i schimbe… se vede reusita? Eu “vreau” ca ei sa-si doreasca sa se schimbe, dar trebuie intervenit din toate mediile: acasa, scoala, prieteni, media etc. Da, faptul ca se rade pe seama lor nu e un “pas spre schimbare” dar poate e un pas spre constientizarea lor, ai celor care intra pe asemenea site-uri, de ridicolul mentalitatii si stilului lor de viata. Tu ce-ai face, cum ai “schimba” tineretul?
uaaaaaaaaaa, pot scrie o viata. pai… as face niste programe si neste finantari?
) “Da, faptul ca se rade pe seama lor nu e un “pas spre schimbare””, atata am vrut, cum ar veni. doar umpic mai multa generozitate (sa nu zic toleranta), fata de cel de langa tine (daca mi-ar iesi uneori si cu mine, ar fi grozav).
Suntem la mii de ani lumina distanta de “fenomenul Obama”. Si pentru asta nu e nimeni vinovat. Nu am parcurs inca toate etapele “durerilor de crestere”. Si eu sunt nerabdatoare sa se intample ceva… de ex. sa apara un politician care, macar, sa ma inspire…
si am vazut din partea lor lucruri care m-au ingrozit mai tare decat ale celorlalti. Ce facem cu ei? Cum ii putem reeduca? Mai pot fi reeducati? Eu nu cred.
Chiar si lipsa unei clase politice veritabile este explicabila…. De unde? Cu bietul Coposu a pierit ultimul politician veritabil al Romaniei.
Noi doi, Mihnea, avem cunostinte comune care nu se incadreaza in cele doua categorii
Finantari pentru o generatie de copii care NU VOR sa se schimbe? Care se complac in mediocritate, manele si accesorii glossy? Merita?
Cru, cred ca lucrurile se schimba cu varsta. Poti face mult mai multe pentru copiii tai, poti sa le dai ceea ce vrei, sa-i cresti in atmosfera pe care ti-o doresti, dar nu cred ca poti sa schimbi o generatie intreaga. Din pacate, scoala nu are destui oameni de calitate si cu valori adevarate.
Media nu stie cum sa o faca, ea doar vinde.
Post-ul lui Mihnea despre asta e: Romania intelectuala vs. Romania manelista. Cei care nu fac parte dintr-o gasca sigur au simpatii… E frustrant, dar asta e.
Site-urile cu pitzi si cocalari sunt exact ceea ce au nevoie. Mi se pare evident, prostia trebuie taxata. Trebuie invinsi cu armele lor, isi doresc celebritatea, sa le dam ceea ce merita!
Dimitri cred ca a fost intentionata derivarea pitziponc, ca varianta masculina a pitzipoancei. Si daca ar fi fost o greseala, e laudabil ca in vocabular nu are aceste cuvinte, o fi crescut omul intr-un mediu elevat. Who cares? Oamenii trebuie sa rada de ceea ce hilar. Caragiale a devenit celebru razand de ei, generatia “mea” (inca imi place sa cred ca fac parte din generatia asta) a gasit o alta cale, mult mai atractiva si mai adecvata vremurilor. Trebuie sa traiesti in timpul tau si sa stii sa faci credibil ceea ce ai de zis/facut.
cred ca postul lui mihnea nu este despre “versus”, ci despre “si”.
ah, iar caragiale nu a ras de ei. o, nu! caragiale i-a iubit:)
Cezar: Dacă ar fi să fac un mic top, pe locul 1 ar fi apropierea dintre agenda presei şi cea a politicienilor (din păcate), pe locul 2, politica şi cetăţeanul, şi abia pe 3 “cuplarea” dintre presă şi cetăţeni. Vreau să scriu despre motive, mai ales despre ruptura dintre presă şi cititori. Da, mă duc la vot, orice-ar fi, oricine-ar fi. Sunt dator.
Dora: Tot media e de vină pentru impunerea modelului “cinic nesimţit”.
Adela şi Cru: Dacă tinerii ar vedea la tv şi altceva decât Băsescu şi Becali, Oana şi Pepe etc, poate şi-ar dori să fie altfel. Însă discuţia asta ajunge imediat la libertatea de exprimare, la dreptul de a difuza aproape orice pentru audienţă…
esti foarte amuzanta, dar nu-i ajuti deloc!
Make love….s-a perimat demult
Si postul lui Mihnea chiar despre asta e: despre fractura… ceea ce automat ii aseaza cap in cap – intre ei e o prapastie. Cei intelectuali fac opozitie constienta, pe cand ceilalti, inconstienta… sunt de o parte si de alta, din pacate. Nu poti fi si cu unii si cu altii, e o disjunctie exclusiva… ceea ce deja il instaleaza pe “versus”.
Felicitari pentru blog (ca intre ardeleni) si multa bafta mai departe, Mihnea!
Dan Popa: Mulţumesc! Tu meriţi felicitări pentru felul în care ai “acoperit” criza pe blogul tău.
of, urasc rolul de gica contra. insa nu pot fi de acord cu asta: “Nu poti fi si cu unii si cu altii, e o disjunctie exclusiva…”. si cred ca “disjunctia” asta “exclusiva” (sau exclusivista?:) ), ca sa revin la discutia de mai suuuus, nu o face Obama. nu imparte tara in elite si pitzi si cocalari. asta e treaba unui lider adevarat: sa nu divida. ci sa apropie. sa creeze coeziuni. asta tot vreau sa zic. ca intr-o tara care a trecut prin fenomenul pitesti, e trist al naibii sa nu vezi o cale de comunicare intre oameni. si sa crezi ca nu poti fi “si cu unii, si cu altii”.
Cred că şi modelul celor şapte ani de-acasă, în ipostaza discretă, are ceva tradiţionalist în el. Bunele maniere sunt… bune, iertaţi truismul şi aşa mai departe – nu despre asta e vorba. Însă am impresia că şi un self promotion americănesc, aşezat pe “bazele” unui om consistent, care nu încalcă regulile de bună purtare în societate şi nici nu miroase a impostură, se opune discreţiei interbelice şi altor asemenea.
@cru
focuseaza-te!
vorbeam de Romania! poate locuiesti in America, dar eu sunt in Romania, inca. Liderii nostri nu sunt ai lor:)).
sunt sigura ca ai facut logica la scoala. sau… sau…
Mi-e teamă că o parte din cei care mai cred încă în pronumele de politeţe vor obosi şi se vor întreba la un moment dat dacă merită să creadă (în continuare) în principiile lor.
Câteodată este greu să rezişti presiunii create în jurul tău, iar picătura chinezească, inoculată (normal…) constant, obsesiv, îi poate determina să renunţe la ele.
M-am surprins, în timp ce butonam telecomanda, rămânând “agăţat” pe OTV sau Taraf. Nu mă interesau absolut deloc subiectele, respectiv versurile sau linia melodică, în schimb eram ATRAS literalmente de GROTESCUL afişat. De ce se întâmplă asta?
@ monik – pentro zi si jumatate am crezut ca macar pe blogul asta nu se va ajunge la atacuri la adresa autorului ori ale celor care trimit comentarii… ca nu va trebui sa vaslesc printre atacuri pentru a citi comentariile legate de subiect…
altfel, consider ca pitzi si coca nu trebuie menajati, nu de alta, dar si-au creat o imagine despre sine pe care si-o vor pastra daca nimeni nu le spune ca nu e OK, modul in care ii critici e o alta poveste; tocmai pentru ca prea putini ii critica ori prea putini o fac pertinent ajung sa creada ca incultura si lipsa de educatie e un atu
am ajuns sa cunosc tineri (si nu ne despart decat cativa ani ca varsta) care considera ca e cool sa nu citeasca nicio carte; absolventi de liceu si studenti care nu stiu lucruri elementare de istorie contemporana ori despre societatea in care traiesc si n-au nicio apasare din cauza asta; care n-au vreun ideal sau vis – altul decat acela de a merge in cluburi, calatorii, shoping… si nu e vina lor, ci a educatiei pe care au primit-o (sau nu au primit-o) acasa si la scoala; tineri ale caror modele sunt cele impuse de mass-media…
n-ai cum sa stai pasiv in situatia asta, sa nu reactionezi; Mihnea o face elegant, dar nu toti au calmul lui, eu stiu ca nu-l am si mi s-a intamplat sa fac si “victime colaterale” din acest motiv…
@gutza
Nu era un atac, era o discutie. Nu am atacat interlocutorul si nici nu voi face asta. Nu pot sa privesc calma “siguranta” doamnei cru, modul in care trateaza generalizarile in timp ce vitupereaza impotriva parerilor diferite. E o contradictie intre felul rigid de a nu accepta realitatea celorlalti si lejeritatea cu care isi doreste sa-i salveze pe cei prinsi definitiv in barca “pitzi/coca”
In alta ordine de idei, legat de pitzi, tocmai asta face “rasul zilnic pe seamana lor” nu cred ca mai pot fi salvati altfel.
Stiu tineri din familii de intelectuali adevarati, care cresc avand biblioteca sub nas si nu citesc un rand… deci e mai mult decat familia si mass-media. Am si contraexemplul, copilului de cartier care a crescut ca vai de lume, dar e foarte ambitios…
Mihnea o face nu doar elegant, ci si constant, din fericire. Nu e azi intr-un fel si maine, in altul. Bunul simt poate fi si chiar trebuie sa fie, cel care pune la punct lucrurile. Trebuie sa fie acid, sa faca disciplina (bunul simt). Altfel e degeaba.
@ monik
asta a fost formularea care m-a mahnit: “sunt sigura ca ai facut logica la scoala. sau… sau…”; pentru ca deturneaza atentia de la argumentare, dar, scuze, nu vreau sa dau lectii…
altfel, sunt de acord, ca o atitudine pasiva nu are cum sa schimbe ceva, la fel cum nu cred ca toti “pitzi/ coca” sunt defintiv pierduti; dar habar nu am cum ar putea fi mai eficient sa-i “deturnezi” de pe calea care au luat-o: razand de ei si sperand ca simtindu-se rusinati vor schimba ceva ori exlicandu-le calm, detasat si argumentat ce e gresit; poate ambele variante au rezultate, poate niciuna
ar mai fi o cale, idealista, reusind cumva sa promovezi alte modele pe care sa si le doreasca sa le urmeze; atata timp insa cat ideea de “succes” in Romania (si nu doar in Romania) e asociata cu ideea de “a face bani”, de “a avea”, e o misiune (aproape) imposibila; cand vor fi mai multi cei care inteleg ca “a fi de succes” inseamna sa faci performanta pe domeniul tau poate s-ar schimba ceva
tin minte, acum 2 ani, in Top Capital 100 de femei de succes in Romania, s-a strecurat si o scriitoare, clujeanca Florina Ilis, nominalizata pentru “Cruciada copiilor” – era singura din acel top care nu avea nimic trecut la rubrica “venituri”, a fost insa o exceptie care nu stiu (poate mi-a scapat) sa se fi regasit in alte topuri ale “romanilor de succes”
@Gutza: cred ca un alt aspect interesant (sau poate chiar “miez” de paine, cum zice Mihnea la inceputul postarii lui) este cum ne raportam noi, “astia vechii”, care valorizam cititul cartilor, la generatia de “tineri”. Se pare ca pentru generatia tanara modalitatile de dobandire a informatiilor, educatiei etc sunt diferite mult de ale noatre. Si, cum “the media is the message”, e posibil ca si setul de valori insusit de tanara generatie in felul asta sa fie mult diferit de al nostru… cu consecintele de “neintelegere” si de ruptura, poate chiar conflict intre generatii. A cui e responsabilitatea pentru a reduce din diferente si a inlesni comunicarea? Ce poate iesi de-aici?
Mie mi se pare ca alegem calea cea mai usoara aceea de a cataloga generatia tanara “pitzi si cocalari”. Cred ca am folosit cuvintele astea de 5 ori in viata mea…..
Eu cred ca este o generatie a tehnologiei, a calculatoarelor, a jocurilor. Pe mine una chiar ma fascineaza “amazon kindle” unde poti incarca cel putin 100 de carti. Fiecare generatie are dreptul sa incerce lucrurile pe care si le doreste.
Cred ca lumea a devenit mai agresiva si aici pot include toate generatiile…..bine poate nu pe cei care au peste 60 de ani.
@ cezar: de raportat, cred ca ne raportam cu frustare, dezamagire, indignare, indiferenta (depinde de fiecare), uneori incercam sa si intelegem si uneori cautam si solutii de comunicare (chiar daca, nu de putine ori, o dam in bara)
a cui e responsabilitatea? eu zic, in ordinea asta: parinti, scoala (primara, gimnaziu, liceu, facultate), media; in cazul parintilor, habar nu am cum, pentru ca nu am copii, in cazul scolii e vorba de competenta, responsabilitatea si implicarea celor care si-au asumat profesia asta, in cazul mass-media… he-he, asta da poveste, intre ceea ce ai vrea sa faci, ceea ce crezi ca trebuie facut si ceea ce poti sa faci
Cezar: Uite, ăsta da subiect de dezbatere. Care sunt diferenţele dintre valorile pe care şi le-a însuşit o generaţie crescută cu şi prin cărţi şi una care s-a “născut” cu internet, CD-uri, DVD player? Ce aşteaptă cei din urmă de la un lider? Au ei vreun model în generaţia noastră?
Eram in autobuz, iar doi baieti (daca vreti neaparat puteti sa-i numiti cocalari) ascultau manele tare la telefon. M-am dus la ei si i-am rugat frumos sa inchida pentru ca eu nu vreau sa le ascult muzica. Ghiciti ce au facut?!? Au inchis muzica.
Eram o data in masina. In paralel cu mine, in aglomeratie se taraia un camion, iar cand banda lui s-a blocat, camionagiul a inceput sa claxoneze furios. I-am facut semn, a coborat geamul si l-am itrebat de ce claxoneaza. Mi-a spus ca soferul din fata lui era un idiot. Eu i-am aratat spre blocurile care ne inconjurau si l-am intrebat de ce trebuie sa sufere cateva mii de oameni pentru un idiot? A lasat capul in jos rusinat si a depasit masina ce oprise aiurea in mijlocul strazii.
Surprinzator, nu? Desi aspir sa fiu o umanista si eu m-am mirat de reactia lor si ma mir in continuare de reactia oamenilor in situatii similare. Stiu ca nu am schimbat omenirea, dar poate baietii de mai sus o sa dea muzica mai incet data viitoare cand asculta manele in autobuz, sau poate ca soferul de camion n-o sa mai claxoneze la fel de mult cand trece pe langa casele noastre…Eu aplic de cateva luni aceasta atitudine si pana acum nu am fost dezamagita de reactiile oamenilor. Si orice mi-ar spune oricine, majoritatea oamenilor sunt buni, poate numai ca unii sunt mai putin norocosi decat noi…
U2 are in “Walk On” citeva versuri care suna cam asa: “a place that has to be believed to be seen”. Ascultam si ma gindeam – stai un pic, poate asta e solutia si cu Romania… Ca sa o putem vedea curata, civilizata, normala poate ca a venit timpul sa credem ca poate fi asa. Daca ne autosugestionam ca traim intr-un loc decent, locul asta chiar va deveni decent. Sau poate ca sunt eu naiva.
Hai sa fim foarte sinceri: la nervi, la oboseala, la stres, devenim cu totii, chiar si pentru o secunda, average-cetatean-roman. Cind te invirti de juma de ora in cautarea unui loc de parcare, ce faci? (iti spun eu, o urci pe trotuar cum apuci sau faci un double parking cu luminile pe avarie de nu se vede om cu persoana). Cind mergi kilometri fara sa gasesti un cos de gunoi, unde arunci coaja de banana? (neamtu’ ar umbla cu ea in buzunar si trei zile, daca e nevoie). La o treaba oficiala importanta, cu hirtogarie multa si deadline scurt, ce faci in fata functionarului public? (sa nu-mi zici ca astepti sa se rezolve totul pe cale oficiala, ca nu te cred). Daca nu calcam in strachinile bunului – simt si ale corectitudinii cu regularitate, asa cum o face majoritatea, hai sa admitem ca o facem si noi once in a blue moon.
De fapt, cine om fi noi astia de care tot vorbesc aici? Cei slabi, care nu au cinism si fibra de pradator? Cei timizi, care s-ar vedea salvati de curtoazie si de eticheta? Cei inadecvat de educati, care inca mai spera ca vor capata explicatii logice pentru fiecare aberatie? Oricine am fi, vreau sa sper ca nu ne vom contamina cu Romania prezenta.
@mihnea
apropo de subiectul tau. povesteam intr-o seara daca nu cumva pentru generatia asta (dvd, divxmovienow, love is just a click away) nu e nevoie de o noua mitologie. adica, de exemplu, eu am descoperit bucatele din prietenia aia adevarata in carti gen karl may, cum ar veni din povestile copilariei\adolescentei asimilezi idei ca iubirea, fericirea, onoarea, moartea. fara ele?
ah, si ca tot am ajuns aici. imi povesteste mama (educatoare), ca nu mai are voie sa le zica copiilor capra cu trei iezi clasica: acu lupul ii “ascunde” pe iezi, nu-i mananca. cica sa nu-i sperie. si te mai miri ca ajung semi-asexuati cu tendinte emo-suicid unii…
Bravo, Mihnea! Se anunţă a fi un loc mult mai elevat decît cele pentru schimbul de reţete de slăbire.
Să vedem la formă. Diacritice, OK. Italic, OK. Bold, OK. Corectura, perfectă.
Deocamdată o mică observaţie. Tendinţa începătorilor este să abuzeze de aldine, în speranţa că vor fi mai bine receptaţi. E şi bine şi rău. Bine, că ştim unde vrea să-şi plaseze autorul centrul de greutate, rău, că aldinele distrag atenţia de la întreg. Aldinele sunt niţel imperative, de aceea n-ar strica să cauţi doza optimă. Ca să nu-ţi faci iluzii, gradul de confuzie la receptare e direct proporţional cu diferenţa de ani de studiu dintre emitent şi receptor, înmulţită cu pătratul distanţei. De aceea, balizarea aldină, şi “majuscularea” sunt mai degrabă semne de nesiguranţă şi respectiv isterie, decît instrumente de persuasiune. Sunt de evitat şi aldinele între ghilimele. Citarea merge făcută cu comada blockquote şi respectiv /blockquoteîntre paranteze frînte. .
Gata, cu cicăleala.
Să te scaneze Cel de sus! (asta a fost urarea)
De la inceput avertizez ca sunt un mare fan Basescu. Si nu-l cunosc, nu l-am urmarit,n-am fost atent la Obama. In finalul postarii am simtit ca domnul Mihnea ii pune pe unul intr-o parte (la cei buni) si pe celalalt in alta parte. Mai jos am citit ca cineva scrie despre oameni mai putin inteligenti. Din start, doua erori mari…Ca sa nu mai spun despre ideea de a nu merge la vot. Lasa ca voteaza altii, care si asa au weekend toata saptamana (au fost si mituiti putin) si noi injuram apoi de pe margine.
Frumos scris, Mihnea!
Poate schimbarea Romaniei va veni tot de la UE. Asa cum spunea Dan Puric intr-un interviu, daca bine imi aduc aminte, ei ne aduc civilizatie, institutii, administratie si spirit civic, iar noi le dam spiritualitate.
Shortestcut: In Statele Unite nici la stres, nici la oboseala si nici la nervi nu arunci gunoiul pe strada sau iti parchezi machina pe trotuar (decat daca ai chef sa platesti $300 tow fee)!
De o mie de ori DA pentru ce ai scris, Mihnea! Oile negre te saluta si asteapta continuarea, ca o reflectie a gandurilor noastre.
Bun, si acum ca am citit toate comentariile… sa ma adun
Mihnea, ai oameni – majoritatea, frumosi aici.
Precizare: pe langa cei care nu au citit o carte in viata lor, se uita la OTV/MTV/DVD:) si asculta DJ Tiesto traieste (si in Romania si aiurea) si o alta categorie de tineri, la fel de trista.
Ei se mandresc cu faptul ca citesc doar “Dilema Veche” si/sau “Verso” – din categoria presa, spun umflandu-se in pene “nu am televizor, e o porcarie”, la capitolul beletristica desconsidera Balzac sau Marquez (ca, nu-i asa, sunt prea mainstream si tare au fost de succes, ceea ce inseamna ca nu sunt valorosi in opinia lor), iar daca le spui ca e bun un film gen “Donnie Brasco” iti vor spune la randu-le ca e prea realist si prea epic si nu are… arta in el. Si ca mai bine te-ai uita exclusiv la filmele lui Tarkovsky.
Mie categoria asta mi se pare la fel de “periculoasa”. E de o “neancorare” in realitate, ceva de speriat.
What do ya think?
Felicitari, postare tipica pt tine, te recunosc in ea asa cum te stiu eu. Ai dreptate, presa are partea ei de vina 100 la suta de ceea ce se intampla in societate
Numai bine si bafta
Mihnea, sunt doar partial de acord cu tine. Noile generatii nu duc lipsa de tineri politicosi, educati si rafinati, in sensul clasic al termenului. Spun asta fie si doar gandindu-ma la fiica mea, viitoare inginera, fascinata de literatura de calitate (ba se mai avanta, prudent, si prin filosofie). Impresia mea, nesustinuta de vreun studiu (nu stiu sa existe astfel de cercetari) e ca formatia tinerilor depinde aproape exclusiv de cea a parintilor. Scoala si media pot doar ajusta baza educationala primita in familie. Asa ca vad si partea plina a paharului. Nu cred ca vom deveni cu totii “recenti”, cum ne inspaimanta profetic Patapievici.
Dorin: Sunt de acord cu tine ca parintele are rolul determinant in educatia copilului, in indrumarea si formarea lui. E adevarat ca traiectoria transformarii in adult nu poate fi determinata cu precizie, insa cel mai mult, parintele poate sa-i ofere copilului o fundatie solida si cu principii sanatoase. Asadar, batalia se duce in tabara parintilor. Tentatiile sunt de alta natura in zilele noastre, e adevarat (media, DVDurile, jocurile pe calculator, etc) la care se adauga timpul limitat, mai ales aici in State (americanii lucreaza cel putin cu 25% mai mult decat europenii, in ore, fata de anii ‘70), de aceea prioritatile trebuie stabilite cu si mai multa rigurozitate. E adevarat ca sunt si printre copii care invata din si aplica ceea ce nu au vazut acasa, insa acestia sunt o raritate.
[...] o noua aparitie blogosferica: Mihnea Maruta, fost redactor sef la Cotidianul, demisionar. Cititi Noua lupta de clasa, sa va convingeti ca aveti de ce reveni pe noul lui [...]
Ai apărut la REVISTA PRESEI PE BLOGURI pe europafm.ro http://www.europafm.ro/stiri/itc/cele-mai-interesante-insemnari-pe-bloguri-in-perioada-10-16-noiembrie-2008~n23021/
Florin: Mulţumesc.
Salut,
tin sa te felicit pt. post, se pare in intradevar inca sunt oameni ca si mine care inca cred in buna crestere, cei 7 (SAPTE) ani de acasa, oameni pt. care conteaza calitatea, buna crestere, respectul fata de restul oamenilor, etc. Intradevar in ziua de azi esti vazut bine doar daca te comporti ca un “be cali” sau “van ghelie” si sper sa nu devina un model de viata acesta. M-as bucura daca am reusi macar sa sensibilizam 10% din populatie in a da un exemplu de bun simt. Poate asa 1 din 10 Romani vor trage de maneca pe restul si astfel sa ne trezim la realitate, sa putem avea o viata mai buna si sa ajungem si noi sa fim considerati Europeni (inca nu suntem vazuti Europeni, o spun din experienta, nu voi elabora caci imi va lua prea mult).
Felicitari inca o data si … numai de bine.
P.S. MERGETI LA VOT !!! (daca nu ne spunem parerea alti o fac pt. noi, scuze pt. bani si noi avem de suferit).
Adrian: Mulţumesc.