Prietenilor mei, la sfârşitul acestui an
Pierderea ochiului
de Nichita Stănescu
Aş ciocăni cu unghia până când
n-aş mai avea unghie,
şi cu degetul până când
mi s-ar toci.
Dar a venit la mine
orbul şi mi-a spus:
- “Lasă-ţi, frate, unghia-n pace,
dacă ai cumva un ochi
în vârful ei,
de ce să-l spargi?”
Şi totuşi şi totuşi
poarta asta, dintre mine şi tine,
trebuie zguduită de cineva.Tweet
…frumoasa alegere! An Nou fericit!
FRUMOS, prea frumos !
La multi ani !
Va urez si eu un poem de Cartarescu :
Cri, da-mi manuta si fii atenta:
e toamna arborescenta
si nori in amestec cu stele
curg peste autoturismele de pe sosele.
prin toamna privesti ca prin rigla de plastic
din clasa-ntaia: fantastic
se vedea-nvatatoarea ocolita de curcubeu.
traim intr-un televizor color
cu sonorul dat incetisor…
in culori peruzea, lila, ecosez
zambim obraz langa obraz, impreuna
ca Frank Sinatra si Joan Baez
sau ca doi hamsteri sub un clar de luna.
Cri a mea, Cri
cu tamplele sidefii.
mi-au cam iesit fumurile de celebritate din cap
si viata literara mi se pare mai departe decat insulele Malvine
si fasnetele de pe strada mi se par pure obiecte estetice…
nu imi mai decupez cronicile din reviste,
nu mai “acord” interviuri:
tot ce a fost genialoid in mine ma face acum sa zambesc.
stii cat ma obseda structura materiei? cat il iubeam pe Dylan Thomas?
stii cum plangeam ascultand “E perfect, mama”?
acum mentalitatea mea de producator s-a transformat intr-una de
consumator
si nu mai simt nevoia sa-mi cultiv obsesiile,
sa-mi intretin nefericirea.
visatoria mea trista s-a resorbit
acum, cand ai rasarit
deasupra mea, cu neoane curbe, de curcubeu.
Cri, draga eu.
trec autoturisme absente
pe sosele fluorescente.
va veni spic de zapada
si va fi altfel colorata fiecare piatra de pe strada
o sa viscoleasca peste parbrize, capote
iar noi, sub plapuma de satin
vom citi la caldura Truman Capote
in miros de scortisoara si vin.
in televizorul color
cu sonorul dat incetisor
din parul tau oricare fir, suvita si franj
va fi dublat cu frez, ciclamen si oranj
(culorile nefiind bine reglate),
Cri a mea cu tample perlate.
stiu acum ca viata exista ca sa fie traita
asta inveti de fapt de la o femeie: ca nu esti nemuritor
ca nu esti tot una cu universul chiar daca esti un mic univers.
stiu acum ca nici un poem nu a schimbat viata nimanui.
da labuta (vei da si boticul)
toamna isi agata baticul
in pomii turcoaz.
noi hoinarim prin fototapetul cu frunze galbui si cer de atlaz.
Iti doresc un an nou plin de “succesuri”, idei proaspete, sanatate, fericire si inspiratie. La multi ani!
SAMANU: Mulţumesc pentru poezie, şi noi vă dorim mulţi ani fericiţi!
Radu: Mulţumesc. Să ai un an cu împliniri şi multă dragoste!