Inteligența și munca, soluția combinată a demnității naționale
Hotărârea Curții Internaționale de Justiție prin care se recunosc drepturile suverane ale României de a exploata circa 80% din zona aflată în litigiu cu Ucraina reprezintă o izbândă istorică mai ales dintr-o perspectivă națională. Dacă aderarea la UE poate fi considerată o reușită politică și un potențial succes economic, evenimentul anunțat astăzi nu poate fi comparat – repet, din perspectivă națională – decât cu reactivarea, în 1992, a Mitropoliei Basarabiei, pe care statul moldovean a fost silit să o recunoască oficial în 2002, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Hotărârea de astăzi nu trebuie interpretată doar în cheie politică sau prin prisma avantajelor energetice pe care le-ar putea aduce, ci, în primul rând, ca un moment de demnitate națională. Între atâtea rușini sociale și trădări financiare, România are parte, din fericire, și de o înaltă dovadă că inteligența și studiile temeinice, combinate cu o muncă asiduă și anonimă, sunt adevăratele soluții pentru protejarea eficientă a propriilor interese.
Citiți aici numele oamenilor care au trudit pentru bucuria de astăzi și mulțumiți-le simplu, în gând.Tweet
Urmeaza sa acordam exploatarea acestei zone unor baieti desepti, iar noi sa ramanem cu firimiturile.
Augustin: Un optimism și o încredere foarte românești
Și drobul de sare?
Merita felicitari oamenii din echipa respectiva. Legat de postul de mai sus am de facut citeva remarci. “Baietii destepti” care vor veni acolo vor trebui sa aiba foarte multi bani sa sape dupa resurse. Este posibil sa piarda. Fiind o zona cu ape adinci costurile vor fi mai mari. De ex, numai amplasarea unei sonde costa 50 milioane de dolari. Iar explorararea vreo 20 de milioane. Poti sa nu gasesti nimic sau sa nu fie multumitor. Firmele se baga acolo de unde vine profitul, iar daca nu simt ca vine nu se aventureaza. Cat priveste “ramanerea cu firmiturile” sunt fff circumspect pentru ca nu ai infrastructura (adica conducte) sa dai gazul in alte parti. In plus, Romania este cel mai mare consumator de gaze din zona asta sud est europeana.
Cristian: Lucrezi în domeniu?
Sunt jurnalist la cotidianul “Financiarul”. Cristian Matache e numele meu.
Cristian: Mă bucur să te ”cunosc” și mulțumesc pentru transparență.
Sunt 1/2 polonez. Aceasta supozitie provine dintr-un precedent, ce-i drept, nematerializat: Rosia Montana. Ma gandesc si eu ca omul prevazator la ce-i mai rau. Pana la urma, omul din poveste si-a dat seama ca femeia lui si soacra nu erau chiar cele mai proaste din sat.
Nu sunt nici cele mai proaste dar nici cele mai destepte. Oricum sa nu ne asteptam acum ca va curge gazul de mâine din perimetrul ala nou. Vor trece ani si poate atunci cand resursele terestre vor ajunge la limita vom avea parte de primele productii de gaze si titei din zona cu pricina.
Mihnea: Sa ai bafta si idei intelepte pe blog.
I-am numarat pe truditori, vreo 9 la numar. Deci, postarea ta poate sa se numeasca si Sfanta trinitate a imblinzitorilor de serpi?
In alta ordine de idei, independenta e intotdeauna o sabie cu doua taisuri…Da, succesul e diplomatic datorita eminentelor cenusii, acum ramane de vazut daca si eminentele economice stiu sa preia stafeta….Cert este ca Basescu a zimbit ca si cum ar fi cucerit Everest..
Ucraina ce a pierdut? Ceva poze de la fata locului(n.r. – Insula Serpilor) exista?
Dumitrescu: Ucraina a pierdut tot ce am câștigat noi. Pentru că, dacă insula era considerată ca punct de bază, ca țărm, zona economică aferentă îi revenea în întregime. Sper că nu greșesc.
Fotografii din insulă găsești aici: http://www.cotidianul.ro/galerie_foto___insula___erpilor-72219.html
Asa. Le-am luat Insula Serpilor. Acum, ce urmeaza? Ce mai recuperam, in justitie sau nu, ca prada de razboi ?
Dumitrescu: Nu le-am luat nici o insulă, doar o zonă economică de pe fundul mării.
Era o gluma. Economica. Eco sau mica.
Poate si o zona economica in apa. Cine stie, poate se avanta calcanii si pana in larg acolo…