Traian-două-luntre
La numai o zi după ce “Cotidianul” a anunţat despărţirea de el, Traian Ungureanu trage din toate poziţiile, precum teroriştii lui Iliescu, asupra ziarului unde a mâncat o pâine bună şi care l-a susţinut în ultimii ani. Şi, culmea, acelaşi ziar detestabil este cel care-i publică lamentările victimizante.
Brusc, în 24 de ore, “Cotidianul” nu mai e publicaţia care i-a găzduit fără cenzură textele în care albul nu avea niciodată vreo pată, iar griul era totdeauna negru. Brusc, e ziarul care “se teme de opinia liber exprimată”, “şi-a intoxicat cititorii” şi îi face “acţionari la o minciună”. Brusc, Traian Ungureanu îşi revendică statutul de jurnalist de opinie după ce, ani de zile, a acţionat ca un propagandist cu spaţiu alocat.
Când era sub baricadă, printre ziarişti, scornea justificări pentru gazele puturoase pe care idolul său le arunca spre tabăra presei. Acum, cu baricada între picioare, vrea şi cu sulful puterii în nări, şi cu sufletul în ziar.
Ei bine, nu se poate. Nu poţi fi mereu cu scrisul în două luntre. A fi editorialist nu înseamnă să găseşti a posteriori principii pentru fapte, cum făcea Iliescu. Aceasta este definiţia politicianului. A fi editorialist înseamnă să judeci faptele după principii date.
De aceea, faptul că Traian a ales în sfârşit una dintre cele două luntre e bun şi normal. Locul lui e acolo, printre infailibili. Nu de partea noastră, a muritorilor supuşi greşelii.Tweet
blogul tau este tot mai neinteresant, tot mai light. de aproape doua saptamani, nu mai gasesc niciun motiv sa imi doresc sa il citesc. deja o dai pe poezii, e semnul clar ca ramai fara idei. daca vreau poezii, ma pot uita si singur pe liternet. esti inconstant si parca… blocat. cu respect, un admirator putin dezamagit
un admirator: Mulţumesc pentru sinceritate şi pentru “semnalul de alarmă”. Scriu şi eu ce mă duce mintea. Dacă tot ai deschis discuţia, spune-mi ce era interesant înainte şi lipseşte în ultima vreme.
m-a socat si pe mine violenta cu care a ripostat TRU. nu ma asteptam de la un intelectual de elita, asa cum se crede el, sa reactioneze ca un mahalagiu. pur si simplu e lipsit de argumente rationale. iar faptul ca ziarul Cotidianul ii posteaza reactia sa e dovada de “obraz subtire” din partea conducerii. vorba aceea: “razbunarea cea mai crunta e atunci cand dusmanul recunoaste ca tu esti bun, iar el e rau”. dar nu-l vad capabil pe TRU sa realizeze chestia asta. in fine. in opinia mea, TRU nu a fost jurnalist, ci trompeta lui Basescu. iar datorita serviciilor aduse prin comentariile din Cotidianul, Basescu l-a rasplatit acum cu un post caldut la Bruxelles. a, sa nu uitam ca lui TRU i s-a mai propus tot de catre Basescu si postul de ambasador al Romaniei la Londra. dar a fost blocat de Tariceanu.
PS: mihnea, “admiratorul” tau bate campii. mie chiar mi-au placut majoritatea poeziilor postate de tine. m-au facut sa mai uit de rata la casa, la frigider, la aragaz, de diferenta de curs, de job etc.
pro şi contra TRU:
1. Un ziar poate publica opiniile unui politician. Fie că îl citează, fie că îi publică integral textele. Desigur, cu menţionarea foarte clară a calităţii acestuia. Nu mă deranjează persoanele care îşi asumă, în mod public, partizanatele. Atâta timp cât o fac argumentat. Sincer, eu sunt curios cum scriu politicienii, care sunt ideile pe care vor să le transmită şi modul în care le argumentează (din păcate, în cazul politicienilor există mai mereu întrebarea dacă sunt textele lor ori textele “negrişorilor” din spatele lor)
2. Prin decizia de a intra în politică, un jurnalist nu-şi pierde calitatea de jurnalist. Dar şi-o suspendă. Pentru că e destul de neclar în ce calitate scrie textele pe care le scrie. Evident, că dacă scrie, despre sport, de exemplu, calitatea de politician are prea puţină importanţă. În majoritatea celorlalte cazuri dubiul ar persista. N-aş putea acorda prea mare credibilitate unui text scris de un politician care uzează de calitatea lui de jurnalist. Unui text asumat ca politician, la o adică, dacă e argumentat, s-ar putea.
3. Decizia de a publica sau nu textele unor politicieni sunt decizii de politică editorială (exclud acum din discuţie textele plătite ca publicitate electorală, care, evident, ţin de departamentul vânzări, nu de cel editorial). Decizia de a nu publica textul unui politician nu este, însă, o cenzură. Şi nici limitare a libertăţii de exprimare.
4. Mă bucură faptul că TRU şi-a făcut publică adeziunea faţă de un anumit partid şi lider politic. Cel puţin nu mai e nevoit să mimeze obiectivitatea jurnalistică. Să intri, însă, în politică şi să te aştepţi ca textele tale să fie acceptate ca fiind textele unui jurnalist e hilar, dacă nu chiar o dovadă de infantilism. Modul în care a ales să se despartă de Cotidianul e jenant. Şi o dovadă a faptului că fost politician înainte de a recunoaşte public acest lucru.
Indiferent daca TRU are sau nu dreptate cand acuza Cotidianul de intoleranta si lipsa de onestitate, in general, indiferent daca TRU are sau nu dreptate in viziunea lui despre jurnalismul militant de opinie, concedierea lui mi se pare cea mai mare greseala facuta de conducerea ziarului in ultimii ani.
Nu obisnuiesc sa arunc cuvinte cu usurinta, dar in momentul asta ma gandesc serios sa renunt sa mai citesc Cotidianul. Citesc ziarul asta de la relansarea din 2004 si unul dintre principalele motive a fost TRU, mai ales in conditiile in care calitatea continutului a scazut treptat (vezi unele titluri absolut jenante, stil Romania Mare, din ultimul an, sau stirile politice stil soparla, mereu tendentioase si vizand derizoriul, ale lui Sutu sau Oprea). Primul text pe care-l citeam din ziar era editorialul lui TRU, in zilele in care aparea. Nu o sa fac acum apologia detaliata a talentului si viziunii lui, stii si tu prea bine de ce este o voce unica in presa noastra. Atat zic, mare pacat si o mare pierdere.
Cotidianul e într-o rînă, şi-i prevăd un lung şir de “ghinioane”. Înafara articolelor de opinie, nu mai e(ra) nimic demn de o gazetă centrală. Băşcălii pe toate planurile. În cazul TRU, Cotidianul a făcut o eroare “ante portas”. I-a făcut un proces de intenţie. L-a şi văzut parlamentar, deşi, omul abia a acceptat candidatura candidaturii. Pentru mine, cel puţin, a devenit imposibil să deosebesc solidaritatea de breaslă de ranchiuna de breaslă în decizia “board-ului”.
lamentabil esti tu dle Marutza, ca nu vezi jocurile de culise de acolo si sufletele mici si chircite care raspund la numele de jurnalisti: Buscu, lucescu sau Parvulescu
asa ca las-o balta, n-ai avut idei nici inainte, in schimb esti plin de invidie; pe scurt, un ..bun roman
penibil!
Super articolul lui TRU, si ii multumesc lui Mihnea ca l-a semnalat. Inteleg ca TRU a fost concediat de cei de la Cotidianul, fapt care-l bucura pe Pavel Lucescu, a carui reactie nu am citit-o decat ca titlu. Apare o situatie neasteptata: colegii (fosti si actuali) sunt ofuscati de reactia lui TRU fata de gestul Cotidianului si nu de gestul in sine. As vrea si eu sa stiu cum apreciaza fostii colegi (Mihnea) concedierea lui TRU.
Nu pot fi de acord cu tine, Mihnea…. Mie imi lasa un gust amar felul in care a fost dat afara, de parca abia asteptau un pretext sa o poata face. Oricum, sa stii ca asa am simtit si cand ai plecat tu, ca ai fost impins s-o faci.
Nu vad nimci rau in asumarea libera a optiunilor politice, urmate de posibilul gest de a candida, atata vreme cat scrii editoriale, articole de opinie adica. Nu vad nimic rau in faptul ca oamenii politici pot scrie intr-un ziar. De ce o tabara a infailibililor? Nu e cu atat mai curajos cel care vorbeste despre motivatia faptelor sale decat cel care ascuns dupa statutul de om politic ales si isi vede linistit de ale sale?
Spune-mi, tu daca ai fi ramas redactor sef acolo la ziar, cum ai fi resimtit plecarea unui condei scaparator, a unuia care iti creeaza audienta ce e insasi ratiunea de a fi a unui ziar?
Inteleg ca desi ai simpatii de dreapta totusi simti sa-l acuzi pe TRU, declarat de aceeasi orientare, ca propovaduieste aceleasi idealuri ca ale tale, doar ca nu uita sa mentioneze numele “idolului sau” … Iar acum zambesc, pentru ca te vad inversunat si rabufnesti folosind cuvinte zemoase pe care cred ca iti faci placere sa ti le auzi:) Aceeasi rabufnire pe care a avut-o TRU zicand de atitudinea ziarului sau. Deci nu brusc… se adunasera undeva in mintea lui, ca si in a ta…:)
river: Eu cred că talentul nu scuză partizanatul total, aşa cum goana după audienţă nu justifică orice mijloace. Nimeni nu e perfect. Când eşti de bună-credinţă, vezi şi scrii şi despre “partea întunecată” a unei personalităţi sau a unui fenomen. Ăsta cred eu că e rolul jurnalistului.
Ca orice boala, si trumania jurnalistica are leac: alte texte, alt ziar, alta masa…Dar si mai bine e sa fii sanatos, sa nu te doara nimic. Greu de acceptat, in Romania, de catre un ziar serios, un militantism atat de vadit si dus pana la fixatie. Asta, de obicei, se face in alta parte si cu bani. De inteles, supararea lui Traian Ungureanu, nu si ingratitudinea lui.
Excelent comentariu. Atat ca argumentatie, cat si ca stil. Din pacate trebuie sa va obisnuiti cu ideea ca o buna parte din admiratorii lui Traian Ungureanu sunt dispusi sa sacrifice logica de dragul persoanei. Cam la fel cum face idolul lor cu idolul lui. In plus nici dl Ungureanu, nici majoritatea celor care-i sorbeau literele din coloanele ziarului nu sunt dispusi sa accepte opinii contrare. Paradoxal, sau nu, in cazul lor functioneaza vechile reflexe comuniste ale intolerantei fata de alte opinii decat cele ale “tatucului”. Nu esti cu ei, esti impotriva lor, a neamului, a tarii, a intregi omeniri si rase. O sa va potopeasca acum cu comentarii de toate culorile si mirosurile… Dar asta nu va poate lua dreptatea. Mult succes!
M-ai pierdut.
Acum doua zile TRU avea “calibru intelectual”, “notorietate” si “o imagine etică”.
Deodata, scrierile lui devin “lamentările victimizante” ale unui “propagandist cu spaţiu alocat” pentru a justifica “gaze puturoase”.
Mai mult decat atat TRU “trage [...] precum teroristii lui Iliescu” si gaseste “principii pentru fapte, cum facea Iliescu”.
Dar ce-a facut TRU? A scris ca i se pare nejustificat sa fie concediat pentru ca si-a confirmat atasamentul politic. Ce daca a mancat o paine buna acolo ani de zile? Sau mai degraba, daca considera ca ziarul a facut o greseala, cu atat mai mult pentru ca a mancat o paine de acolo, devine datoria lui sa isi exprime opinia.
Observa ca TRU n-a desfiintat Cotidianul, ci a desfiintat drept neprincipiala concedierea lui de Cotidianul.
Argumentul lui mi se pare viabil. A fi viabil nu e totdeauna acelasi lucru cu a avea dreptate, dar e suficient de aproape incat se cuvine a justifica pozitia opusa prin argumente logice complexe, nu prin trimiteri la teroristii lui Iliescu.
Mai ales ca vorbim aici de a doua concediere a lui TRU, dupa cea din 2003 de la BBC. Chiar trebuie sa iti reamintesc eu ca aceea a fost tot pe motive politice si a fost provocata de tabara lui Nastase si Iliescu?
Epistola de adio a Domnului Ungureanu m-a amuzat, mai lipsea doar o alta promisiunea de a sari de pe bloc. Am ras de-a dreptul la un comentariu al articolului lui TRU, care spunea cam asa “Asta-i culmea, sa fie dat afara acum, cand ai lui sunt la putere!”
davidv: Cu ce m-am contrazis? Nu-i contest calibrul intelectual şi notorietatea, cred în continuare că are o imagine (atenţie, imagine!) etică bună, dar textul de azi este, în opinia mea, o lamentare nepermisă, iar ceea ce a făcut în ultimii ani a fost propagandă.
E dreptul lui să creadă ce vrea despre decizia ziarului, dar şi al meu să-mi fie greaţă. Nu cred că mijloacele (talentul lui) scuză scopul (susţinerea necondiţionată a unui om politic).
Nu e dreptul ziarului să-şi ia un comentator permanent care să nu fie angajat politic? Dacă TRU vrea politică, foarte bine. Poate publica la o eventuală rubrică deschisă politicienilor. Dar nu cred că e normal să rămână editorialist.
mihnea: sunt atatea si atatea feluri de a face jurnalism… Mie imi place sa vad si felul afectiv de a scrie si nu imi place doar TRU din aceasta categorie. Imi placi si tu si imi plac si altii, din toate luntrele care luneca pe apele tulburi ale vietii publice romanesti:) Spune-mi, Andrei Plesu, autorul remarcabilei “Minima moralia”, trebuia dat afara de la Dilema pentru ca a acceptat postul pur politic de consilier prezidential? Nu a fost si el aproape de sursa “gazelor puturoase” de care spui, nu s-a straduit si el sa le faca sa para altfel, poate chiar ceea ce si sunt de fapt? Nu tin minte totusi ca macar prin minte sa-i fi trecut cuiva sa-l dea afara de la Dilema, o publicatie cu adevarat remarcabila… Nu iti pare ca judecam cu dubla masura aici?
dan: spui ca ai vazut reflexe comuniste la sustinatorii lui TRU, dar e poate normal pe undeva, tara asta a trait 50 de ani in acel marasm ideologic. Si e bine ca tu ai reusit sa te scuturi:) In schimb nu le-am vazut la TRU, am vazut doar acea afectiune cu care poate iti sustii echipa favorita ori vorbesti de locul din care vii….
Chiar asa Mihnea, care suporteri sunt mai buni: ai CFRului din cartierul unde ai copilarit si locuiesti, ori ai lui “U” care e totusi emblema orasului pe care-l iubesti? Nu sunt la fel de frumoase lacrimile amandurora atunci cand pierd? Nu stiu daca e necesar sa ii demonizezi pe cei ce tin cu echipa adversa, e doar un joc pana la urma si politica asta….
Mihnea, TRU a facut propaganda. E ceva rau?
In articolul lui sunt mai multe idei, toate corecte. De ce ti-e greata?
river: Pleşu nu era editorialist plătit pentru comentarii politice de un cotidian cu o puternică încărcătură politică. Conducea (cred că mai mult onorific) un săptămânal de cultură. Eu nu înţeleg cum îşi poate închipui cineva că TRU ar putea rămâne pe acelaşi post, de comentator angajat la ziar, dar să fie şi implicat politic. Decizia de a înceta colaborarea cu el e una firească. Îi înţeleg pe cei care îi susţin părerile sau îi admiră stilul, dar asta nu poate fi un motiv pentru a-l păstra, repet, ca editorialist al ziarului.
Dan: Da, e rău că a făcut propagandă, pentru că, în momentul în care eşti angajat ca editorialist, se presupune că analizezi şi sancţionezi tot ce mişcă. Propaganda se plăteşte şi se pune în chenare marcate cu P (de la publicitate).
Mihnea, deci nu propaganda e rea, ci neindeplinirea atributiilor de serviciu (desi in nota colegiului redactional, alaturi de prostia cu incheierea carierei de jurnalist a lui TRU, scrie altceva). Pai e cu totul altceva, nu e treaba noastra, ma intreb de ce nu l-au dat afara mai demult, daca le aducea prejudicii. Deci problema ar fi cat de fraieri sunt cei de la Cotidianul carora ani de zile le-a dat TRU teapa facandu-i sa-l publice, culmea, “fara cenzura” (te auzi?). Mai ales ca vreo cativa colegi nu-l prea inghiteau (am dreptate?).
Si inca ceva: cand esti editorialist, nu mai esti liber, de acord?
Dan: Da, trebuia să se renunţe la serviciile lui mai de demult. Asta e părerea mea. Potenţiala cenzură se referea la greţoşenia unora dintre osanalele pe care le-a ridicat în scris şi care nu au nimic de-a face cu jurnalismul de opinie.
Întrebarea retorică din final e un sarcasm gratuit. Îţi spun sigur că, cel puţin la “Cotidianul”, toţi editorialiştii scriu ce vor.
Ma bag si eu :
1. cine e TRU ? ca nu l-am gasit in fisierul bibliotecilor consultate ? Este cumva cel care cauta un bloc acum cateva luni ?
1. bis (m-am sucit si eu, ca tot se poarta…) Mi-am adus aminte= e cel care edita texte sub desenele unui talentat desenator numit Grebis
1 x 2 bis : e cumva cel care scria Editoriale de “mare caracter” inainte de a fi propus ca si ambasador al Romanie la UK ?
2. IO cred ca a “te suci”, fie si in maxim 24 de h, e DLEPTU omului ! Poti fi azi de stanga, maine de dreapta; azi ziarist, maine membru de partid, iar poimaine iara ziarist, tot deontolog ca si politician fireste…
Eu…imi caut un felinar. Si un butoi. Cica asa cauta un nebun OAMENI in cetate.
“Nu e dreptul ziarului să-şi ia un comentator permanent care să nu fie angajat politic? ”
Dar cine nu e angajat politic? Orisicine e fie social-democrat, fie liberal, fie conservator, fie, mergand spre capetele spectrului, comunist sau extremist religios. Unii au sansa, jurnalistic vorbind, sa fie suficient de scarbiti de toate proiectele politice disponibile incat sa poate critica in voie si astfel sa se poata vinde, macar temporar, drept neutri.
Si tu scrii, cand crezi intr-un proiect, la fel de angajat politic. Argumentele despre pasapoartele biometrice, de exemplu, nu erau in nici un caz neutre politic. Dar asta nu le facea automat gresite. Dar nici automat corecte. Totusi, au fost desfiintate de multi pentru sursa de provenienta si nu analizate pentru valoarea lor de adevar. Am vazut ca ai reactionat foarte defensiv la acele atacuri facile si nemeritate. Si pe drept cuvant.
Revenind, problema mea, foarte grava, cu postarea ta este ca te-ai apucat sa il faci albie de porci pe omul TRU. As fi considerat normal sa discuti si sa negi articolul lui. Eventual, si intr-un fel de preferat, paragraf cu paragraf, poate chiar fraza cu fraza.
In particular, referirile la Iliescu sunt cu totul nemeritate pentru TRU, in contextul BBC 2003 amintit de mine mai sus. Asta pe langa faptul ca seamana mult prea tare precum mult practicata si pe drept hulita reductio at Hitlerum.
@Mihnea – Sesizez o contradictie intre ultimele tale dou raspunsuri – pe de o parte e voie sa scrii ce vrei, pe de alta parte nu ai voie sa scrii ce vrei, trebuie sa fii in fisa postului.
Trecand peste aprecierile tale personale, “osanalele” poate contineau adevaruri si idei, si asta nu contravine deloc jurnalismului de opinie.
mihnea: pai uite cum tocmai nu mai pot scrie tot ce vor fostii tai colegi:) Cat despre acel P ce ar trebui pus in dreptul anumitor editoriale, eu stiu doar un singur editorialist la Cotidianul caruia nu i-ar putea fi atasat: Theodor Bakonsky. In logica ta, mai toate editorialele ar trebui sa poarte cate un P mai mare sau mai micut, fiindca spre deosebire de TRU, nimeni nu mai mentioneaza explicit numele beneficiarului in continut;)
davidv: Nu e vorba de acea angajare politică inerentă, ci de activism. După părerea mea, jurnalismul politic înseamnă să cauţi, să observi şi să scrii despre minciunile tuturor. Nu să le găseşti justificări acelora care-ţi plac şi să fii virulent doar cu ceilalţi. Iar trimiterea la Iliescu asta viza. El este cel care a explicat că a fi om politic înseamnă să găseşti ulterior principii pentru faptele pe care le-ai comis. Eu zic că, de multe ori, asta a făcut şi TRU: i-a pus proptele stilistice lui Băsescu şi în cazurile în care trebuia să scrie că a greşit.
De ce a ajuns imposibil să crezi că Băsescu e un preşedinte bun, dar cu grave derapaje? De ce trebuie să fii ori cu el, ori împotriva lui?
APEL la RATIUNE :
Ori n-am intes eu bine, ori COTIDIANU nu editeaza corect frazele, ori TRU vrea sa vorbeste si sa justifice noua lui pozitie intr-un mod “gentil” ???
Va fac o martirisire : sunt profesor de logica. Nu ma ajuta la nimic asta, insa nu pot sa nu sesizez urmatoarea contradictzie (partea deontologica si morala o las pt. cine are “expertiza” , ca sa folosesc un termen la moda…):
DECI:
1. -ziarul Cotidianul ANUNTZA ca RENUNTZA la colaborarea cu TRU datorita implicarii acestuia in politic (PS : normal, firesc din partea cotidianului. Nu poti sa ai un formator de opinie/editorialist si, concomitent, el sa fie candidatul unui partid ! Clar = nu poti sa fii si la partid si sa fii “nepartinic”/obiectiv)
2. – ziarul Cotidianul PUBLICA un articol (sau -drept la replica ? sau- reactie ? sau- ce ???) prin care AFLAM ca cel care inainte renuntza la la colaborarea cu cotidianul (TRU) nu mai POATE scrie la ziar…
3. – Cer da fiu lamurit : Cotidianul a renuntat la prestatia lui TRU la ziar (in contextul in care a devenit om ploitic), sau TRU s-a retras (ceea ce ar fii normal si etic), SAU ???
Aceasta-i intrebarea !
Nedumerit, si io deontolog la mine in parcare,
SAMANU (din provincie)
SAMANU: Conducerea ziarului a decis să renunţe la editorialistul TRU, dar i-a publicat, totuşi, textul în care el susţine că nu vede nici o incompatibilitate în a-şi fi păstrat şi statutul de comentator angajat.
Mihnea : m-am lamurit. E ok. COTIDIANU a procedat foarte bine.
Voi citii si in viitor comentariile lui Fumurescu si ale lui Cristian Parvanescu.
Motiv pt. care- trebuie sa-mi ridic palaria.
Mai, voi chiar credeti ca s-a rupt relatia dintre TRU si Cotidianul? Eu nu cred in ruptul capului.
“De ce a ajuns imposibil să crezi că Băsescu e un preşedinte bun, dar cu grave derapaje? ”
Nu e imposibil, e exact ce cred eu.
Sunt curios, ce parere ai despre exemplul cu Mircea Dinescu din finalul articolului lui TRU?
[...] leave a comment » Later edit: Mihnea Măruţă, ca de obicei… [...]
Trebuia dat afara pentru lipsa de obiectivitate pe care o arata in articolele lui, pe care am incetat de cateva luni sa le mai citesc. Pur si simplu simteam ca citesc un articol din Romania Mare (scris mai bine ce-i drept) sau vreun comentariu de la Antena 1, care venea insa din partea cealalta a baricadei. Si spun astea in conditiile in care inca il consider pe Basescu cel mai capabil pt functia lui (sau de premier) dintre toti actualii “lideri” politici din Romania si unul dintre cei mai buni si pe plan international. Dar daca ar fi sa il urmaresc pe TRU, Basescu e omul perfect, caz in care cred ca ar trebui sa ma sinucid pt ca a murit speranta…
Continui sa il citesc pe TRU in articolele in care nu e vorba de Base, desi si acolo teoria conspiratiei (prin lipsa de argumente) e la mare cinste incat de multe ori nu le termin…
Mai am dubii legate de incompatibilitatea dintre functia de politician si jurnalist (editorialist). Cred ca gradul de subiectivitate este foarte probabil sa creasca, dar nu e obligatoriu. Poate o mentiune la inceput de articol legata de functia/functiile pe care le detine autorul + calitatea din care este scris articolul i-ar putea face pe cititori sa analizeze mai atent textul. Iar la urma urmei se poate renunta la serviciile autorului in caz de derapaje, exact ca in cazu lui TRU. Dar dupa post, nu ante. La TRU lipsa de obiectivate era deja evidenta incat pretextul pt care a fost dat afara e desuet.
“Da, e rău că a făcut propagandă, pentru că, în momentul în care eşti angajat ca editorialist, se presupune că analizezi şi sancţionezi tot ce mişcă. Propaganda se plăteşte şi se pune în chenare marcate cu P (de la publicitate).”
Corect. Si, in plus, propaganda facuta sub masca de “jurnalist independent” este mult mai eficienta decat in cazul in care sursa ar fi marcata ca fiind partizana (putini cititori sunt sficient de bine informati astfel incat sa stie… cu CINE au de a face – cazul acestui TRUe-Elogiator atat “pre” cat si “post-revolutie 1989″). O punem numi “perversitate”.
Blamabil este faptul ca publicatii precum Cotidianul sau Academia Catavencu, ce striga tare “suntem independente!”, tolereaza pseudo-jurnalisti-independenti precum acest TRU, Patrasconiu, ITMorar etc.. Este suficient sa le cititi articolele si blogurile – adevarate productii ale unor activisti de partid.
Foarte “faina” faza … exact ca un animal care dupa ce primeste de papa de la altu’ il musca pe fostu’ stapan … gandire si comportament tipic romanesc
di pacate … 
Mi-e prieten Adevărul dar mai duşmană mi-e Realitatea Cotidiană.
Aş începe cu o observaţie. Se vehiculează ideile că presa ar fi a patra putere în stat, şi că “separarea puterilor în stat” trebuie să fie totală. De dragul adevărului, vă amintesc că formularea completă este: separarea şi echilibrul puterilor în stat. Acel echilibrul dă şi sensul virtuos atribuit formulei. Sincer, dacă veţi analiza Constituţia oricărui stat, nu veţi găsi atîtea “separaţii” cîte vă imaginaţi că sunt.
La fel e şi cu Presa. Ocupaţi cu separarea ei de celelalte Puteri, a omis echilibrul. Iar în cazul colaboratorilor externi, precum dl. TRU, echilibrul era deja stabil, prin plasarea mai mult decît clară a semnatarului, la rubrica Opinii. Aşadar, nu putea fi vorba de vreun complot, atîta timp cît uniforma combatantului era vizibilă.
Acesta ar fi fost un motiv suficient de solid ca trustul să evite efectul pervers dat de supra-separaţie. Pentru că, ştiţi tot din viaţă, excesul duce la abuz. Iar în cazul TRU a fost un abuz. De ce a fost un abuz? Pentru că, iacobinismul în “separarea puterilor” a dus la o încălcare a contractului de colaborare. Pe scurt, pe dl. Buşcu “l-a luat ura pe dinainte”, şi nicio contrapondere n-a existat. A făcut-o de pe poziţii de forţă, cu aroganţă, cu acelaşi bizantinism ce a dus şi la executarea lui Carol Sebastian. Am avertizat atunci că, dacă în termenul a 2 ani, vreun caţavenc va prelua un post vizibil în TVR, acela va fi fost mobilul mazilirii lui Carol Sebastian. (Vă amintiţi contextul.) N-au trecut nici trei luni de la incident, şi dl. Liviu Mihaiu a preluat un “tont-show” la TVR.
Acuma, lipsa unei contraponderi în gestionarea cazului Ungureanu, va duce la un alt efect pervers. La scăderea încrederii în (un)trustul R-C. Iar asta nu va întîrzia să se reflecte în cifra vînzărilor. Cel puţin eu nu mai accesez saitul “Relativitatea TV” de cîteva luni. Ieri am şters link-ul către saitul Cotidianul.
Scuzaţi dezacordul gramatical din paragraful II, precum şi în general, dezacordul cu ideea celor două luntri, vehiculată de altflel şi de dl. Buşcu.
este evident ca a fost superpartinitor. la fel e si dan tapalaga, dar e mai putin notoriu.
asta nu sunt ziaristi. sunt propagandisti ca la carte, ca la manual.
talentati, etici, inteligenti-pacat ca nu pun toate calitatile pentru un Jurnalism de prima mana, corect, care sa lumineze. NU, ei vor posturi, ling la politic, aia fac. si apoi se mira si ataca gazeta care le-a permis in numele libertatii de expresie sa slugareasca la Baselu.
Bine a zis Buscu. Aici are dreptate. Sa se duca sa faca presa la PDL si la ziarele portocalii TRU nu aici, si nu la Coty, ziar f bun si care l-a respectat pe TRU.
e f periculoas pentru democratie monopolul portocaliu la Cluj si coalitia cu psd. Si psdeii urasc presa, la fel ca Boc si sleahta.