Comments on: Poezii de zi (25): “Îngerul” şi “Alte întîmplări cu bestia”

By: iulia

iulia — Mon, 15 Mar 2010 17:07:03 +0000

ooooooooooooooo……….nu e tare bun sa faci numai rau(:

By: A

Fri, 13 Nov 2009 06:39:15 +0000

Foarte rau, daca aveti de gand sa renuntati, desi cred ca poezia nu a fost niciodata apanajul maselor, spre deosebire de jucariile Bakugan, spre exemplu. Multumesc, oricum, pentru cateva momente minunate.

By: Maria

Maria — Mon, 16 Mar 2009 18:50:31 +0000

Eu le citesc de cate ori am timp. Ai in mine o cititoare fidea )
Unele poezii ma pun pe ganduri, altele ma amuza. Sunt, asa cum spunea Alina, o secunda de minunare, o pauza in tumultul cotidian, o gura de aer; fiecare are un fior.
Iti multumesc pentru toate.
Sa-ti spun un secret: am si eu un blog si am sa te pun in blogroll cat de curand. Mai am multe de schimbat la el, n-am timp sa ma ocup de el asa cum as dori, dar in curand va veni si ziua aceea.
O seara frumoasa.

By: Alina

Alina — Mon, 16 Mar 2009 11:01:18 +0000

Am vazut ca nu au feedback, dar cred ca lipsa de reactie e oarecum ceva normal. Cam cat poti dezbate pe tema unei poezii, daca blogul nu este nisat doar pe poezii? Plus ca, de cele mai multe ori, la sfarsitul lecturii nu iti vine decat sa taci. Ce-ai putea sa spui, ca e frumoasa? Ca ti-a placut? Ar fi redundant.

Au rolul lor tacut de a-ti scoate putin capul la suprafata din vartej si de a-ti da o gura de aer, mai mult de-atat nu cred ca trebuie sa asteptam de la ele Discutii, argumente, dezbateri nu vor naste, pentru ca nu asta e rolul lor aici, pe acest blog, cred eu:)

Cat despre cei pe care ii incurca…eu cred ca tocmai pentru ei ar trebui sa insisti cu poeziile Poate la un moment dat o sa se impiedice mai tare de una dintre ele si o sa ramana cu un semn care n-o sa treaca niciodata. Pe dinauntru, vreau sa zic

By: Mihnea Maruta

Mihnea Maruta — Mon, 16 Mar 2009 07:26:21 +0000

Alina: Mărturisesc că mă tot bate gândul să opresc această “campanie”, din cauza feedback-ului anemic. Ba pe unii chiar îi încurcă aceste poezii, de parcă ar fi obligatoriu să le citească sau ar “strica”, vezi Doamne, blogul.
Dar dacă mai există oameni ca tine, care se bucură şi le iau aşa cum am dorit, drept pauze de tras sufletul, am să continui. Însă nu ştiu cât.

By: Alina

Alina — Mon, 16 Mar 2009 00:44:55 +0000

Inca n-am apucat sa(-ti) multumesc pentru momentele astea in care totul incetineste, precum o minge pe care o arunci in sus cu viteza; o minge care, de la un moment dat, urca din ce in ce mai greu dar care apoi, in final, are o secunda de ezitare, de minunare, acolo, in aer, la capat.

Cand acea secunda trece, mingea se reintoarce, din ce in ce mai repede, in acelasi loc. Dar secunda aia merita tot chinul, chiar si acela de a reveni pe acelasi pamant fix si greu, de unde a plecat si care o s-o traga mereu langa el, ca un barbat posesiv.

Multumesc pentru poeziile astea, de fapt . Ele sunt “secundele” mele. Si sper sa nu abandonezi prea curand “ritualul” acesta zilnic.