Generaţia 12-24: adio, ziare şi televizoare, totul pe mobil
Dragoş Stanca îşi continuă munca susţinută de reporter pe twitter – să-i spunem twiporter, că sună mai web 2.0 
– şi transmite şi astăzi de la cel mai important eveniment anual al producătorilor de conţinut audiovizual şi digital, MIPTV (Marché international des programmes de télévision), care are loc la Cannes şi durează de luni până vineri, 3 aprilie.
Astăzi, cele mai interesante mi s-au părut previziunile privind consumul de media al generaţiei 12-24 de ani, previziuni cuprinse într-un studiu realizat în SUA şi prezentat de Jeffrey Cole (foto), director al Centrului pentru Viitorul Digital din cadrul Universităţii Southern California. Le reproduc aici, cu acordul lui Dragoş:
1) Adolescenţii şi tinerii din generaţia 12-24 de ani nu vor citi niciodată ziare. Cu excepţia femeilor, care vor continua să cumpere reviste. “O femeie nu e încântată să citească Vogue online”, a exemplificat Cole.
2) Nu vor avea niciodată telefon fix. Probabil nici ceas. Au tot ce le trebuie pe telefonul mobil.
3) Nu se vor mai uita la televizor pe un program prestabilit. “Dacă îi spui unui puşti american cum stăteai în casă ca să înceapă Dallas, se va uita la tine cum ne uitam noi la străbunici când ne povesteau cum se băteau cu indienii şi îmblânzeau cai sălbatici”.
4) Au mult mai multă încredere în cei ca ei, în membrii reţelelor sociale şi în prieteni, decât în orice expert sau analist.
5) Pentru prima dată, sunt dispuşi să plătească pentru conţinutul digital de calitate. Nu mai e valabil că totul e gratis pe net.
6) Nu le pasă aproape deloc de unde vine o informaţie, ci îi interesează agregatoarele de conţinut; cred că nu sunt influenţaţi de publicitate şi iau decizii fără să ţină cont de advertising (dar greşesc).
7) Totul va deveni mobil. E doar o chestiune de timp.
8 ) Televiziunea e în cel mai slab punct din istoria sa ca factor de influenţă, dar rămâne încă cel mai puternic.
9) Vor să poată muta conţinutul între diverse platforme şi s-o facă fără îngrădiri.
10) Vor să fie auziţi, să genereze conţinut etc. De exemplu, un puşti a stat în casă 2 săptămâni să îi dovedească lui Steve Jobs că poate decripta iPhone-ul. Şi a reuşit
11) Folosesc messengerul şi sms-ul. Vor răspunsuri instant. Nu mai vor e-mail. Li se pare că e o unealtă folosită de părinţii lor.Tweet
… am imbatranit.
părerea mea
:
1. Ziare poate nu vor mai citi, revistele, periodicele, publicaţiile de nişă cred că mai au o şansă
2. Pe piaţă vor intra şi producătorii de telefonie mobilă, ca şi generatori de conţinut sau agregatori; în curând piaţa de telefonie mobilă va ajunge la saturaţie şi atunci vor trebui să se orienteze mai mult către servicii, iar unul dintre servicii e, evident… presa
3. faptul că “televiziunea nu ne mai face program” e deja o realitate şi pentru cei trecuţi de 24 de ani: ştirile le putem citi când vrem pe online, filmele ni le selectăm noi şi le vedem când vrem, divertisment putem găsi şi în altă parte; producţia de televiziune (de conţinut video mai exact) va rămâne, dar cel mai probabil va fi livrată online.
4. din păcate, adevărat, chiar dacă socializare online e doar un surogat de socializare; probabil, însă, că în timp, se vor impune experţi şi analişti din rândurile lor
5. da, e o tendinţă normală, întrebarea e cât sunt dispuşi să plătească pentru conţinutul de calitate
6. faptul că ei consideră că nu sunt influenţaţi de publicitate şi că ar lua decizii fără să ţină cont de advertising e valabil şi pentru generaţiile mai “în vârstă”; problema agregatoarelor e evidentă – dacă nimeni nu va mai investi în generarea de conţinut la un moment dat nu vor mai avea ce să “agregheze”, astfel că ori vor investi în conţinut propriu ori vor trebui să plătească pentru acest conţinut
7. mobilitatea maximă, nu ştiu dacă e un lucru bun sau rău…
8. televiziunea ca factor de influenţă doar ce a început alunecarea, mai are încă unde să coboare
9. mutarea conţinutului între diferite platforme fără îngrădiri… aceeaşi problemă ca la agregatoare – cine va genera acest conţinut dacă nu e plătit?
10. e firesc să vrei să fii auzit, să-ţi expui punctul de vedere, e o reacţie care a existat dintotdeauna, acum acest lucru e mult mai facil, nu mai e nevoie de nicio o instanţă (ziar, editură, televiziune) care să valideze/permită generarea conţinutului.
11.
mai am încă păstrate bine scrisorile de dragoste din primii ani de facultate (iubita locuia în alt oraş), precum şi e-mailurile schimbate o vreme cu prietene plecate în Germania şi Franţa. Uneori, când mă apucă nostalgiile, le recitesc cu plăcere. Habar nu au ce pierd, ce plăcute pot fi asemenea scurte întoarceri în timp, cu detaşarea dată de trecerea anilor 
bun şi studiul, bun şi comentariul lui guţă!
Carti citesc? Sau sunt prea traditionalist?
[...] este una dintre ideile pe care le-am desprins din previziunile privind relaţia generaţiei de 12-24 de ani cu mass-media. Faptul că pe adolescenţii şi tinerii [...]
daca te gandeşti, nici blogurile nu mai prezinta o soluţie, dar ceea ce scrie sus cu telefonul e idealist oarecum pentru ca mariile companii vor stii cum sa ne “protejeze” oferindu-ne protectia de care avem nevoie dar si nevoia, nu de ŞTIRI şi de Realitate a noastră. Am prins zile in care asteptam sa ma uit la Dallas [am 24 de ani] pe tv alb negru, dar si aceasta zi in care uitatul la tv a juns la maxim 12 ore pe saptamana si atunci ma uit ori la filme ori pe canale din afara. Insa tanjesc dupa acea vreme cand aveam timp zile intregi pentru a citi, si nu a fi omorat cum sunt acum cu noutati. Apoi mai e si trendul sa nu te uiti la tv sa nu citesti ziare doar pt ca faci parte dintr+o anumita identitate culturala [cam pompos spus]
in maxim doi ani realitatea virtuala va fi o cucerire