Internetul, “aproapele” tău. Sau cum să iei înapoi puterea
Se vorbeşte tot mai mult şi tot mai serios despre necesitatea ca afacerea de presă să se reinventeze pe internet. “Un nou model de business”, aceasta este sintagma, şi ea vrea să însemne că, exploatând jurnalistic posibilităţile extraordinare oferite de mediul virtual, trebuie descoperit un alt mod de a face profit din vânzarea informaţiei.
De ce nu se face profit şi acum, vine întrebarea firească. Principala cauză este că migrarea cititorilor pe net nu este direct proporţională cu mutarea bugetelor de publicitate în acelaşi sens. Nimeni nu poate desluşi complet cauza acestei cauze. Se invocă ba criza, ba lipsa de credibilitate a instrumentelor de măsurare a audienţei online, unii zic, paradoxal, că reclama tipărită ar avea impact mai mare decât bannerul, giful animat sau flash-ul, iar alţii sunt pur şi simplu în expectativă.
În modelul clasic al presei scrise – se ştie – trebuie să fii relativ mulţumit dacă sumele obţinute din vânzarea la tarabă şi din abonamente îţi acoperă cheltuielile cu hârtia şi cu tipografia. Eventualele beneficii provin din publicitatea pe care eşti în stare să o atragi, datorită tirajului şi a segmentului de audienţă pe care îl atingi/convingi.
Ei bine, acest model se dovedeşte desuet în online. Motivul, se pare, este că s-a pornit la drum transmiţându-se un mesaj general că “totul e pe gratis”. Când nu plăteşti pentru un serviciu, automat îl devalorizezi mental. E un mecanism psihologic verificat, de exemplu, în cazul ziarelor distribuite la liber pe stradă sau la metrou.
Conflictul pe care nimeni nu l-a prevăzut la apariţia internetului – şi care n-a fost luat în calcul nici ulterior, odată cu dezvoltarea site-urilor de ştiri – se naşte din faptul că, în acest caz cu totul special, serviciul pe care-l primeşti gratuit este, poate, cel mai valoros din lume. Poţi afla aproape orice, aproape despre oricine, aproape instantaneu.
Knowledge is power, sună un faimos citat din Francis Bacon. Cunoaşterea înseamnă putere. Cum poţi să iei înapoi puterea, acordată tuturor şi nimănui, sau măcar o parte din ea?
Căci despre asta e vorba, iată, până la urmă. Despre putere. Mai puţin despre bani şi mai puţin despre noul model de business: cum poţi să-i convingi pe oameni să plătească pentru ceva care le oferă o putere spectaculoasă, când s-au obişnuit să deţină şi să posede acel ceva doar apăsând câteva butoane.
Probabil că mulţi dintre noi am fi dispuşi să ne abonăm la câteva site-uri de ştiri, la cele unde facem “refresh” toată ziua sau pe care le deschidem când căutăm ceva deosebit. Ce te faci însă cu celelalte? Poţi renunţa la o multitudine de alte locuri pe unde hălăduiai nestingherit? Ce se întâmplă dacă unii introduc sisteme de abonament, iar alţii păstrează tot conţinutul la discreţia oricui? Cine rezistă şi cine nu? Cum s-ar împărţi bugetele de reclamă între, să zicem, un portal cu câteva mii de cititori fideli, dintre cei cu dare de mână, şi un site popular care adună lunar milioane de vizitatori? Ar rămâne viabile actualele criterii din mass-media tradiţionale?
Nu cumva avem aici, in nuce, una dintre viitoarele ciocniri sociale, cea care vizează accesul liber la internet? Nu uitaţi: aproape orice, aproape despre oricine, aproape instantaneu. Aproapele tău. Încă.Tweet
da, interesanta tema. A deschis-o si dstanca.ro recent. Si altii. Si io m-am intrebat cum dracu vrea sa convinga Murdoch oamenii sa-i dea bani ca sa intre pe site-urile lui. Cum o sa-si protejeze continutul ala valoros, exclusiv si costisitor. Am vazut prima miscare: inchegarea unei coalitii, o platforma comuna si platita a marilor site-uri de stiri. Cum ar veni, un mic oligopol al mogulilor. Interesant. Dar nu cred ca e suficient.
Nu poti proteja informatia, cit oi fi tu de Murdoch, cind internetul e infinit. Sa zicem ca ai 5 abonati. E de ajuns ca unul sa “scape” anonim mai departe continutul pentru care a platit. Ce-i faci? Cum il prinzi? Esti ca o fortareata inconjurata din toate partile, supusa unui asediu continuu. N-ai cum sa-ti aperi zidurile, tot o sa apara o bresa, care se va largi din ce in ce mai mult.
Pornind de la calculul tau, Mihnea, ca la ziarul tiparit trebuie sa fii multumit daca din vinzari scoti cheltuielile cu hirtia/tipografia, iar publicitatea acoprea salariile si profitul, de ce nu-l putem aplica si in online? Cheltuielile cu hirtia/tipografia virtuale sint sau tind spre zero. Neglijabile. Iar publicitatea sa acopere salariile si profitul. A, sint prea mici veniturile din publicitatea online? Poate nu e suficient dezvoltata piata. Dar de ce sa nu-ti consolidezi o afacere online, chiar si cu pierderi sau profituri mici, intr-o piata insuficient formata, iar cind se va dezvolta piata, pe tine o sa te gaseasca in pozitie de lider? Nu e asta supravietuirea celui mai bine adaptat? Pentru ca, din cite vad io, aici vorbim de adaptare, de schimbare de mediu (de la prin la online), cum probabil aufost glaciatiunile. Cei mai bine pregatiti au supravietuit.
Cit despre impartirea bugetelor de publicitate intre un site mic, dar cu target banos, si unul mare, cu public de peste tot, e ca in radio, comparatia dintre Guerrilla si Zu sau Kiss. Dobrovolschi se lauda ca ei au publicul cu cel mai mare venit, Buzdugan/Huidu se lauda ca au publicul cel mai mare. Sa comparam profiturile? Cred ca nu e cazul. Ce scapa ei din vedere este faptul ca toti au dreptate. Dar fiecare vrea ce are celalalt.
Cum vad eu lucrurile. Sint de parere ca informatia online ar trebui sa ramina gratuita. Ziarele online sa faca in asa fel incit sa traiasca numai din publicitate. Ne tot laudam ca avem rol social, ca formam, ca educam… Dar tot noi vrem sa punem bariere, sa limitam accesul la informatie. Ziaristul ar trebui sa fie ca functionarul public. Daca e atit de important rolul lui, daca e a patra putere in stat, sa isi ia in serios rolul de formator. Accesul la justitie nu trebuie ingradit, mi se pare ca e in Constitutie. Celelalte puteri se supun controlului public la alegeri. Daca presa lucreaza in slujba publicului, de ce nu actioneaza in acest sens? Acces neingradit la informatie. Lasa publicul sa te aleaga. Tu nu il poti alege. Cel mult, il poti tinti, impunind un anumit standard al continutului (ma amuza nuantarile astea, acum toata lumea e quality, s-a inventat high-quality; vindem benzina, nu mai vindem ziare). Dar tot publicul vine la tine. Si, dupa ce te-ai chinuit atit sa-l atragi, ii trintesti usa in nas: scoate banu’ daca vrei sa intri.
Bogdan: Mulţumesc pentru comentariul de profesionist. “Problema”, după mine, e că mai toate marile site-uri de ştiri sunt ataşate unui alt canal, pe care patronul vrea să-l păstreze. Şi-atunci e o contradicţie chiar şi în modul de a lucra cu advertiserii – vrei să-ţi aducă bani şi pentru vehiculul tradiţional, care e mai solid, dar să şi mute pe online suficient încât să asigure profit
Mihnea: cu placere, desi aia cu “profesionistu” n-o merit. E o problema care ma preocupa si pe mine, pt ca mi se pare ca sintem in pragul unei schimbari majore, cum is alea climatice. Criza economica mondiala cred ca va accelera tranzitia ziarelor, a informatiei, de la print la online. Si, implicit, moartea ziarelor de hirtie sau, cel mult, pastrarea citorva, care probabil ca vor costa cit o Biblie din secolul XIV.
Si, daca tot se face o mutare importanta, de ce sa nu punem o fundatie noua, potrivita pentru ceea ce vrem sa construim? De ce sa translam metehnele din print in online, ca si cum ar fi acelasi lucru? Online-ul nu are bariere geografice, nu taie copaci ca sa poata fi citit, ajunge teoretic oriunde in lume; iar cind ai la dispozitie un asemenea canal de comunicare, tu ce faci? Restrictionezi accesul.
Corecta si observatia ta, Mihnea, cu site-urile de stiri atasate ziarelor sau tv-urilor. Exceptia care confirma regula: Hotnews.ro. Nu are hirtie decit in imprimanta, probabil, si, din cite stiu io, e un site profitabil si foarte valoros ca brand, credibil etc.
Daca vor aparea centre de informatii/stiri generale cu plata e ok, nu vad problema. Exista si acum, specializate, in business de exemplu. Se va face o noua segmentare a targetului. Alte strategii. Obiceiurile se mai schimba si daca nu vrei sa platesti cauti alte cai, gratis. Care sigur vor aparea ca urmare a blocarii celor vechi prin introducerea platii.
Problema pe care o vad eu, mai ales acum cu criza, este ca atat companiile cat si agentiile media au alte asteptari de la net in comparatie cu presa tiparita. Comparand pretul unui ad in presa tiparita si pe net vezi ca toti sunt mult mai putin dispusi sa plateasca pentru simpla vizualizare in cazul net-ului si vor un infim CPC doar pentru ca aici se poate… ceea ce nu mi se pare corect.
Ieri am citit un articol scris de Paul Graham, pe acelasi subiect …
“In fact consumers never really were paying for content, and publishers weren’t really selling it either. If the content was what they were selling, why has the price of books or music or movies always depended mostly on the format? Why didn’t better content cost more?”
http://www.paulgraham.com/publishing.html
eu unul cred ca vor dispare cei care nu vor mai fi relevanti pentru oameni, cu toate cartile lor si albumele de arta pe care le dau la kg.
Tabloidele se vor dilua, intr-un singur mare tabloid pentru toti si toate, ca doar aceleasi lucruri publica cu toate, nu exista mai multe troace, una pentru Click, una pentru Libertatea.
[...] de mediul virtual, trebuie descoperit un alt mod de a face profit din vanzarea informatiei, scrie Mihnea Maruta. De ce nu se face profit si acum, vine intrebarea fireasca. Principala cauza este ca migrarea [...]
Ma intreb si eu. Daca de la 1 ianuarie Google vinde cartele cu credit inclus si fiecare cautare descarca creditul cu un anumit numar de unitati ? Daca face chestia asta si Mozila si Netscape si de fapt s-au inteles cu totii ? Daca Murdoch de fapt e inteles cu Ringier, Cu Vantu, cu Sarbu, cu Patriciu si cu Sarbii si Patricii straini si de la 1 ianuarie dau pe bani ?
daca de la 1 ianuarie informatia e pe bani, oare cum va arata lumea dupa 1 ianuarie ? Intreb si eu .
hmmmm, mogulii si l-au pus pe Obama la butoniera
“What I hope is that people start understanding if you’re getting your newspaper over the Internet, that’s not free and there’s got to be a way to find a business model that supports that”. – Obama preluat de toledoblade.com, preluat de Rogozanu pe blog.
[...] anticommie 9:04 am on September 22, 2009 Reply Mihnea Maruta crede ca se fac bani putini din publicitatea pe internet fiindca “s-a pornit la drum transmiţându-se un mesaj general că “totul e pe gratis”. Când nu p… [...]
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
Totul e pe gratis si cred ca asa trebuie sa ramana. Clientul plateste deja Internetul. Daca ii mai ceri alti bani in schimbul unor stiri cu Vanghelie sau Basescu nu stiu ce efect ar avea. Si daca totul intra apoi pe mana mogulilor putem pune cruce. Eu unul nu as plati nici un ban gaurit ca sa citesc ce “vrea muschii” lui Patriciu, Vantu, sau Voiculescu.
Cheltuielile cu hartia si tipografia sunt, banuiesc, mult mai mari decat cele generate de editarea on line. O redactie de acest tip nu ar avea neaparat nevoie de o sala de sedinte, de imprimante performante, copiatoare, secretare. La inceput ar putea functiona cu un minim de mijloace si cu un maxim de munca. Ar fi poate o solutie antimoguli.
Bugetele de publicitate vor migra spre Internet in masura in care fenomenul va lua amploare. Exista probabil si o inertie a pietei. Marea problema va fi, similar cu televiziunea, cum convingi marele public sa nu viziteze site-urile cu continut “trash” ci sa intre pe cele cu continut “serios”.
Mihnea Maruta: “s-a pornit la drum transmiţându-se un mesaj general că “totul e pe gratis”. Când nu plăteşti pentru un serviciu, automat îl devalorizezi mental. E un mecanism psihologic verificat, de exemplu, în cazul ziarelor distribuite la liber pe stradă sau la metrou.”
Sa incep cu un citat:
1. “There is no such thing as a free lunch” refers to economics. In economics everything from our time to money is a resource. To have a “free lunch” is to give up a resource, “time”, that could be used elsewhere. So although you gain a “free lunch”, you lose a resource.
2. Apoi, sa ne amintim ca accesul la internet nu e deloc gratuit. Platim fiecare cite un abonament lunar. Consumatorul de informatie care, altadata, se abona la ziare, acum are abonament la un ISP.
3. Exista pe Youtube un documentar de 4 minute, “Web 2.0 Explained”, publicat de un prof de antropologie culturala din care se vede foarte clar superioritatea acestui suport/format pentru distribuirea informatiei fata de cel vechi, pe hirtie.
Cei care, ca si Murdoch, vor sa suprataxeze informatia deja platita de abonat ar face mai bine sa caute alte solutii, fiindca se stie ca pay per view functioneaza doar pentru distribuitorii de filme, de spectacole (sport, muzica) si de… porno. Astia sintem!
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
Marcello: E drept că, pe net, cheltuielile unei redacţii sunt mai mici, dar, şi aici, e greu să te baţi, dacă ai un site mic, cu investiţiile de sute de mii de euro ale mogulilor.
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
Pe net nu exista mic si mare; toti pleaca de la zero. Gandeste-te la antreprenorii romani de IT care au facut bani si glorie – de la BitDefender la Kaspersky sau care mai sunt; unii din ei au ajuns sa fie cumparati de giga-mogulii Americii pentru ca devenisera cumva incomozi “independentii astia cu idei geniale”.
; cine si ce anume tasteaza.
Importanta e calitatea umana
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
MM: De ce nu crezi ca ar trebui ca presa sa isi regandeasca “modelul de business”, in primul rand, in jurul mediului online? De ce crezi ca printul trebuie sa moara? Este o gandire simplista. De multe ori o copie print a unui continut iti va fi mai utila inutilizare decat PDF-ul stocat pe un PDA sau gizmo de acest tip. PDF-ul este o metod buna de a STOCA un continut bogat (poze, grafice, text etc), dar daca vrei sa il accesezi mai bine il printezi decat sa ii dai scroll pe un ecran meschin. Apologetii “mobilitatii” reduc totul la aceste scule electronice tot mai mici, indopate cu memorie tot mai muta (inca destul de primitiva ca si tehnologie) pe care sa inmagazinezi tot ce iti pica in mana. Eu compar aceste campanii cu textele despre euforia anului 2000 din anii ’60: naive.
Am mai spus odata aici ca in prezent “online-izarea” massmedia “clasica” este perceputa si pusa in practica de majoritatea managerilor – din media au ba – doar ca o copiere a continutului (print, video, audio) pe net si dat liber la comentarii. Cam putin pt secolul XXI…
Marcello, Anticomie: “Clientul plateste deja Internetul.” si “accesul la internet nu e deloc gratuit. Platim fiecare cite un abonament lunar.”
Cu respect, sunteti in mare eroare: platesti abonament ca sa intri pe internet, nu la informatia de pe net! ISP-ul tau e un service provider si atat, nu e “internetul”, informatia, nici macar infrastructura, el nu plateste drepturi de autor cuiva, ci doar plateste mai departe la marii furnizori globali (Taide etc pt dreptul de a revinde mai departe acces). BTW: Aceeasi greseala simplista o fac cei care zic De ce sa mai platesc taxa TV daca tot platesc la “cablu”?! Wrong again, din acelasi motiv. Cablistul e doar un furnizor de servicii, nu plateste drepturi la broadcasteri (atentie, plateste accesul, dar asta e o alta poveste), are doar obligatia sau interesul de a prelua anumite canale. Iar posturile “gratuite” (Pro, Antena, Realitatea etc.) nu sunt decloc gratuite, platesti tu pentru ca te uiti la ele (prin publicitate sau contentul dirijat).
Buuun, inapoi la “net”: daca cineva vrea sa puna un pret pe informatia pe care o pune pe net, are tot dreptul sa o faca, evident atata timp cat continutul e original sau, la randul lui, a platit drepturi pentru continutul pe care il gazduieste. E o decizie de business si politica proprie, in fond. Deocamdata nu prea are nimeni curajul sa o faca. Deciziile de acest tip au fost in general necastigatoare (vezi ziarele financiare de ex. sau Catavencu). Au tinut pana la un moment, cand informatia la liber a depasit ceea ce puteau ei oferi. Contra cost raman servicii si informatii profesionale.
Cat despre motoarele de cautare… Hm… asta e o alta poveste. Aici s-ar putea intampla niste lucruri interesante, vezi opinia de mai jos:
Horea: “daca de la 1 ianuarie informatia e pe bani, oare cum va arata lumea dupa 1 ianuarie ? Intreb si eu .”
Rspunsul? Pai va fi ca inainte sa ai net!
Nu cred, totusi, ca ar tine, atata timp cat nu ar avea garantata exclusivitatea operarii unor asemenea operatiuni pe net. Mai cred ca ar fi si o problema de politica anticoncurentiala.
Dar in fond crearea unui motor de cautare nu e mare filosofie si ar aparea instantaneu mii, gratuite, din care unele ar disparea, unele ar dominia asa cum s-a intamplat pe parcursul timpului cu Lycos, Netscape, Yahoo, Go Mamma samd.
Totusi, puterea internetului rezida exact in aceasta “libertate” (virtuala
) de a accesa informatia (bun, ar mi fi cateva, mai tehnice, intre care as enumera cautarea si indexare). Cei care stiu sa valorifice acest lucru, vor castiga. Cei care vor pune un pret pe acces, vor pierde, pentru ca taxarea directa este un model de afacere primitiv si neperformant.
C: Cred că nu m-am făcut înţeles suficient de bine. Nu vreau ca tipăritura să moară, dimpotrivă (doar sunt format în redacţie de ziar şi am muncit în presa scrisă vreo 15 ani
). Spuneam doar că presa făcută pe net trebuie să se reinventeze, deoarece se pare că nu funcţionează acelaşi model de business. Probabil că, dacă topica primei fraze din text era alta, nu mai cream confuzii. Scuze.
Nu sunt de acord că “online-izarea” mai înseamnă doar copierea conţinutului. E drept că există o puternică inerţie printre jurnaliştii crescuţi în presa scrisă, însă tot mai mulţi, în special managerii, au înţeles că site-ul e un produs de sine stătător şi că n-au nici o şansă dacă “urcă” pe net ce au produs pentru vehiculul clasic.
MM: Am inteles ca nu vrei sa moara, de unde ai tras concluzia contrara din ce am zis? AM zis doar ca ar fi cazul sa se adapteze!
))
) sau copiat d ela o televiziune via youtube… Pana si paginarea e de ziar, de multe ori contraintuitiva modului ecran!
Tu: Nu sunt de acord că “online-izarea” mai înseamnă doar copierea conţinutului.
Da-mi te rog un contraexemplu (inafara celui pe care l-am postat eu acum ceva vreme culturebox de la France 3) si discutam pe text. (eu mai am, totusi, vreo doue exemple frumoase
Si continutul exclusiv online este inca tributar aceluiasi modus operandi: stirea scrisa, eventual acoperita cu o poza doua si/sau un filmulet furnizat de cetateni (citizen journalism, mare gaselnita!
C:”Cu respect, sunteti in mare eroare: platesti abonament ca sa intri pe internet, nu la informatia de pe net! ISP-ul tau e un service provider si atat, nu e “internetul”, informatia, nici macar infrastructura, el nu plateste drepturi de autor cuiva, ci doar plateste mai departe la marii furnizori globali”.
Taica-meu se abona la Romania Libera, Lumea si Sportul Popular. Maica-mea la Cinema, Femeia si Romania Literara. Eu, la Arici Pogonici, Luminita, Cutezatorii, Gazeta Matematica si nu mai stiu care or mai fi fost. De platit platea taica-meu, o data la citeva luni cind ii batea factorul postal la usa sa ii aminteasca sa isi reinnoiasca abonamentele. ISP-ul de pe vremuri avea chipul si infatisarea factorului postal. Un service provider si atit, nu era presa, informatia, nici macar infrastructura, el nu platea drepturi de autor cuiva ci bla-bla-bla…
Unde e eroarea? Plateam abonament doar ca sa intru in oficiul postal si in vagoanele de posta, nu si la informatia din ziare?
Fiindca acum am acces la mii de site-uri, ai vrea sa-mi fac abonament la toate pe care le vizitez? Chiar si ocazional, citeva secunde intr-un an? Stii ca afisind o singura pagina web e posibil sa “vizitezi” dintr-un foc si fara sa ai habar citeva zeci de alte servere/site-uri?
C:”BTW: Aceeasi greseala simplista o fac cei care zic De ce sa mai platesc taxa TV daca tot platesc la “cablu”?! Wrong again, din acelasi motiv.”
Asta e si mai buna! In America nu s-a platit niciodata vreo taxa tv si, slava domnului, ei au inventat dracia asta si i-au dat forma pe care o vedem acum peste tot. Si e bine asa. PBS-ul, daca vrea cineva sa ma contrazica, e altceva decit o televiziune de stat platita din taxe. Ce e wrong aici? Ca nu au creat si ei un monstru devorator de miliarde anual din taxele oamenilor, ca BBC-ul de ex., care sa-i adune de prin cafenele, din circiumi si de pe baricadele luptei anticapitaliste pe sofisticatii intelectuali de stinga pentru a le freca oamenilor ridichea cu ideilor lor si a le timpi copiii si nepotii chiar pe banii lor?
Hop şi eu.
Am fost ieri la o conferinţă a fondatorului Kaspersky, conferinţă organizată de ZF. Detalii aici:
http://www.zf.ro/zf-24/fondatorul-kaspersky-internetul-are-nevoie-de-un-guvern-4921159/
D-l Eugene Kaspersky zice cam aşa: în nişte ani (buni) Internetul va deveni reglementat, probabil va fi şi un Guvern, vor exista înţelegeri inter-statale. A dat ca exemplu electricitatea (pentru care la momentul când a fost creată nu existau reguli de securitate) sau maşinile (la început nu exista conceptul de “carnet de şofer”).
Ei, şi când Internetul va deveni mai sigur, când vei putea intra pe un site cu siguranţa că nu vei putea fi virusat, când vei primi 5 emailuri spam în total într-o săptămână, ei bine atunci vei mai face ceva: vei plăti pentru serviciul de securitate suplimentar.
Leg acest model al:
a. Site-urile în ansamblu vor fi ma sigure, Internetul în sine va fi sigur;
b. Vei plăti pentru siguranţă într-un fel sau altul;
de modelul ziarelor. Iubesc că în prezent pot intra pe un site şi să citesc o mulţime de chestii gratuit. Dar în acelaşi timp sunt conştient că în România trebuie să plătesc o taxă ca să citesc Ziarul Financiar şi Academia Caţavencu.
Aşa că, îmi place mie personal sau nu, cred că viitorul sună bine, mai ales pentru ziare.
C: Nu prea am ce exemplu să-ţi dau, e drept, însă ştiu că, uşurel, se lucrează la schimbarea mentalităţii şi se mai şi reuşeşte. Jurnaliştii de ziar au început să producă şi materiale exclusiv pentru online, se mai fac uneori şi galerii foto, nu numai text cu imagine unică, se updatează, se reacţionează prompt la eveniment. Dar durează.
Culturebox e cu adevărat deosebit şi spectaculos, dar nu e şi el reflecţia contentului produs de secţia culturală a acelei televiziuni?
Olivian: Foarte interesant. Guvernul internetului? Ăsta da guvern mondial
. Şi când vom fi relaxaţi că intrăm pe site-uri nevirusate, abia atunci va fi supravegherea în floare…
Print-ul nu are de ce sa moara, cel putin nu inca. Au demonstrat-o cei de la Daily Telegraph, cu ancheta lor despre cheltuielile parlamentarilor britanici. Credibilitatea si consecventa este ceea ce le lipseste ziarelor din Romania.
anticommie: persisti in confuzie, tot aduni merele cu perele si iti da gem de prune
Factorul postal (posta sau ce firma de abonamente o fi) isi retinea un comision si restul platea la ziar: probabil asa se intampla chiar si in comunism, asa se intampla azi. Providerul tau de net NU PLATESTE content la nimeni. Dar pun pariu ca nu conceptualizezi. De fapt sunt curios daca intelegi cum functioneaza toata tarasenia, ce se intampla mai departe cu sarma care din calculatorul tau dispare in perete? Cat despre PBS’n stuff nu te baga, ca nu ridici! Ca vorbesti dupa ureche (sau, mai rau, din imaginatie) dovedeste si faptul ca ii creditezi pe americani cu inventarea televiziunii. Esti complet pe dinafara.
Iar cu combinatia asta de cuvinte “slava domnului, ei au inventat dracia asta” daca ai vrut sa faci vreun joc de cuvinte smecher, din punctul meu de vedere ai dat-o in bara si te-ai discreditat definitiv. Cu tine am incheiat.
Mihnea: Da, absolut adevarat, conceptul respectiv foloseste contentul TV – arhiva -, pe mine m-a fascinat insa MODUL in care acesta este transpus online. mi se pare ca foloseste extensiv si inteligent posibilitatile pe care acest mediu ti le ofera.
eu imi lipesc un ziar pe monitor si il citesc asa. nu suport tranzitiile bruste. pasesc cu incetinitorul in era presei on line
Ca și în alte dispute legate de internet, de gratuitatea lui, de impactul lui asupra mass-mediei clasice, am impresia că se face o mare confuzie între conținut și formă.
Convingerea mea e că vor exista mereu oameni dispuși să plătească un conținut avizat, profesionist, de calitate, indiferent de câtă marfă proastă, dar gratuită ar fi în jur.
Toate aceste discuții pornesc de la faptul că mass-media clasică (tv, radio, presă tipărită) nu a reușit (încă) să-și impună brand-urile și în online sau a reușit într-o foarte mică măsură. Asta pentru că a venit pe online cu aceleași metehne pe care le-a avut în ultimii ani și în formatele tradiționale. Iar cea mai mare meteahnă e ignorarea agendei publicului.
Intrând în competiție cu imensa și incontrolabila cantitate de conținut de pe online, jurnaliștii se simt pierduți, pentru că ajung să realizeze cât de departe sunt ei de lucrurile care îi interesează cu adevărat pe oameni. Și atunci, pentru că nu au curajul să se privească în oglindă, caută tot felul de justificări.
Sunt convins că în momentul în care se vor trezi la realitate și vor oferi conținut avizat, profesionist și (atenție) care să aibă legătură cu ceea ce-i interesează și doare cu adevărat pe useri, vor exista suficient de mulți oameni dispuși să plătească pentru acel conținut.
P.S. Oarecum tangențial cu tema asta, am scris recent despre două cazuri în care internet-ul a făcut agenda presei în România
http://gotiu.viataclujeanului.ro/897/klaus-johannis-pre%C8%99edinte-cum-a-ajuns-internetul-sa-faca-agenda-presei/
Eu zic că e doar începutul
[...] Internetul, aproapele tau sau cum sa iei inapoi puterea [...]
[...] ne gandim la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabila in viitor. Maruta vorbeste despre faptul ca nu poti beneficia de puterea pe care ti-o da informatia (”Knowledge is [...]
Clay Shirky despre viitorul preseiŞ
” Let a thousand flowers bloom to replace newspapers; don’t build a paywall around a public good”
http://www.niemanlab.org/2009/09/clay-shirky-let-a-thousand-flowers-bloom-to-replace-newspapers-dont-build-a-paywall-around-a-public-good/
[...] la modul cum media ar putea fi o activitate, cum se zice, sustenabilă în viitor. Măruţă vorbeşte despre faptul că nu poţi beneficia de puterea pe care ţi-o dă informaţia (“Knowledge is [...]