5 întrebări după 20 de ani
M-am tot gândit cum să marchez trecerea acestor 20 de ani. Am un text pe care l-am scris în decembrie 1989, înainte ca totul să înceapă la Timişoara. E pueril. Revoluţionar n-am fost, n-am nimic remarcabil de povestit.
Amintiri din comunism adună deja ziarele centrale şi oricum nu cred că accentul ar trebui pus pe ceea ce era înainte, ci pe ceea ce am reuşit, sau nu, să facem după, pe viaţa noastră de atunci încoace. Aşa am ajuns la întrebările de mai jos şi la speranţa că din mai multe păreri şi răspunsuri ar putea ieşi un bilanţ sincer.
Vă ascult…
1. În ce moment din ultimii 20 de ani aţi fost fericit că sunteţi român?
2. Când v-a fost cel mai ruşine?
3. Ce om politic de după 1989 a făcut cel mai mult pentru idealurile revoluţiei?
4. Care este cea mai prestigioasă realizare artistică, tehnică sau sportivă românească din aceşti 20 de ani?
5. Care este cea mai importantă întrebare rămasă fără răspuns?
*
Foto: În numele diversităţii, de Valentin Vieriu
1. -
2. -
3. Idealurile revoluţiei? Nu e un pic bombastic-provincială expresia asta? Ce idealuri ar fi putut avea o mişcare de stradă care a ţinut câteva zile? Fără o mişcare dizidentă anterioară de vreun fel (în afara unor excepţii individuale). O pagină albă pe care fiecare a scris ce a vrut după aia.
4. Cred că cea mai prestigioasă realizare e economico-socială. Am ieşit din lumea a treia.
5. “Ce vrem?”
Grele intrebari, dar daca mi-e permis, ma prind:
1. atunci in ’89, in decembrie, cand cu mintea de la 18 ani credeam ca totul imi va fi permis si ca lumea mi-e deschisa
2. in fiecare zi de-atunci, din ce in ce mai mult
3. daca a fost altul in afara de Corneliu Coposu, eu nu am auzit de el
4. premiul lui Mungiu de la Cannes?
5. de ce a trebuit sa-l omoram pe Ceausescu?
Nimeni: Da, poate că expresia e bombastică, provincială nu ştiu. Dar cred că idealuri au existat, nu neapărat strânse într-un document, ci spuse în stradă, coagulând oamenii. Nu era nevoie de dizidenţă anterioară pentru a vrea libertate, civilizaţie, normalitate, eliberarea de comunism şi de reziduurile sale.
Mihnea,
Despre idealurile spuse în stradă, ce să zic… Când stai pe baricadă, idealurile se reduc la cel mai mic numitor comun, care mă tem că este ura. De exemplu, ce au în comun Gelu Voican Voiculescu/Dan Iosif şi, io ştiu, Liiceanu.
Nu cred că e bine să idealizăm ce s-a întâmplat atunci, ci să încercăm să ne înţelegem pe noi de atunci, mai ales părţile noastre primitive (execuţia lui Ceauşescu anyone?). Şi nu am scăpat de părţile astea, eu încă mai pot să simt ura de atunci, deşi aveam doar 12 ani.
1. In 22 decembrie 1989
2. In 14-15 iunie 1990
3. Majestatea Sa Mihai I de Romania si Corneliu Coposu
4. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana
5. De ce a renuntat Emil Constantinescu sa mai candideze pentru inca un mandat de presedinte al Romaniei?
1. Când mi-a apărut primul volum de poezii în limba română (2001) și când am trecut de vamă doar cu buletinul (2007);
2. 2000 – când în turul II al alegerilor pentru prezidentiale au intrat Iliescu si Vadim;
3. Corneliu Coposu, nici acum ce a facut el nu e inteles pe deplin;
4. nu e o realizare, ci o confirmare: Premiul Nobel pentru Hertha Muller;
5. am învins?
1. In SUA, acum cativa ani, cand fiecare american se mandrea cu radacinile europene, de aiurea ori din Romania. Mi-am dat seama ce complexe avem in afara granitelor, dar a si rascolit in mine ceva de roman. Acum realizez ca a fost vorba de mandrie.
2. In Spania, acum cativa ani, cand am luat bataie de la bastinasi pentru ca eram strain si hot de loc de munca si compatriotii mei vindeau, la propriu, oportunitati celor picati din cer, din Romania.
3. Avem legea Glasnost-ului, de la Dancu. In rest, a facut politicianul din fiecare dintre noi, si-a luat atata libertate cata a vrut.
4. Am tras cu ochiul la un preopinent. Deci, Mungiu la Cannes. Raman miile de creiere care au realizat in toate domeniile enumerate, dar in afara granitelor, sub stindard strain.
5. Care este unitate de masura pentru perversitatea si ironia istoriei, cand stai si te gandesti la succesul politic si financiar al fostilor nomenklaturisti?
1. Decembrie 89 & vara lui ’94 (pana la meciul cu Suedia cand mi-am revenit)
2. Nu mi-e rusine ca sunt roman. Sunt doar revoltat ca prin nu stiu ce accident de destin m-am nascut aici (problema pe care nu o pot remedia plecand pentru ca “afara” n-as avea ce face cu “meseria” mea)
3. Nu pot nominaliza nici macar unul
4. Artistica – Palme d’Or-ul lui Mungiu, tehnica (exista asa ceva?), sportiva – performanta de la World Cup 94 si rezultatele echipei feminine de gimnastica din mandatul Belu-Bitang
5. De ce au murit acei oameni in decembrie ’89? La ce bun?
Dorin: Ştiu că istoria nu se scrie cu “dacă”, dar, de dragul jocului, ce crezi că ar fi fost dacă Emil Constantinescu ar fi candidat şi în 2000?
Gutza: Care dintre faptele şi ideile lui Coposu n-au fost înţelese?
Eliade: Unde trăiţi acum?
1. in 2009, acum o saptamana cand am vazut ca la Timisoara oamenii nu au uitat si isi cinstesc eroii
2. nu imi este si nu imi va fi niciodata, chiar daca nu sunt totdeauna multumit de ce se intampla
3. George Serban (Proclamatia de la Timisoara, pentru cei care nu cunosc)
4.faptul ca existam, din punct de vedere artistic, tehnic sau sportiv, asa cum putem
5. de ce si in ce conditii, oameni care au fost “inainte” ne mai conduc si acum?
1. Cand, in 2006, in Franta fiind, am fost primul din promotia mea de master (terminasem vreo 16 oameni in acea promotie) care si-a gasit serviciu pe domeniul respectiv. Cu toate ca eu aveam nevoie de autorizatie de lucru si colegii mei francezi nu, samd samd.
2. Cand, in 2003, abia ajuns in Franta, m-am dus la serviciul social al facultatii mele sa cer un ajutor financiar. La coada erau numai imigranti, dintre care cei mai multi se inscrisesera la studii doar ca sa obtina o viza de Franta…
3. Iliescu. M-a trezit la realitate.
4. Participarea nationalei de fotbal la turneul final al Cupei mondiale din SUA – a mobilizat un numar imens de suflete alaturi de o echipa, lucru neegalat, cred, de nicio alta performanta in acesti 20 de ani.
5. De ce? De ce am fost capabili, ca popor, sa ne cumparam atit de multe masini si sa nu facem si drumurile pe care sa mearga acestea? DE ce am fost capabili, ca popor, sa ne facem frumos in casa dar cind iesim din bloc sa calcam in gunoaie? De ce?
djerzinski: De ce au fost omorâţi dpdv politic sau dacă sacrificiul lor a avut rost dpdv istoric?
Mihnea – Intrebarea mea nu era la modul conditional (daca?), ci “de ce?” nu a mai candidat Emil Constantinescu. Cred ca raspunsul la acesta intrebare ar deslusi multe din jocurile de culise la nivel inalt in Romania postrevolutionara, intrucat este nefiresc ca un sef de stat sa nu mai doreasca al doilea mandat (poate mai exista cazuri, eu insa nu cunosc).
Ce ar fi fost? Cel mai probabil tot Ion Iliescu ar fi castigat, insa opozitia vremii ar fi fost mai puternica si – foarte important – nu cred ca ar fi disparut PNT-CD de pe scena parlamentara.
1. Pe Calea Victoriei, in multime, la prima vizita a Regelui Mihai in Romania.
2. La prima mineriada.
3. Corneliu Coposu.
4. Repetabilele medalii ale elevilor olimpici.
5. Care au fost costurile, morale si nu numai, ale comunismului in Romania? Cine si cum achita nota de plata?
Constituirea Convenției Democrate (1991) și apoi, în special, a Convenției Democratice (1996) urmată de coaliția cu Partidul Democrat.
Aceste alianțe au fost privite și percepute aproape exclusiv ca alianțe anti-comuniste și nu ca alianțe care să ofere României soluții de guvernare.
Cine cunoaște istoria politicii interbelice, antagonismele dintre liberali și țărăniști, ar fi putut caracteriza o alianță de acest tip ca ”imorală”.
Am mai scris despre asta: la fel ca mentorul său, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu nu a privit politica în termeni de ”moral” sau ”imoral”. Oferirea unei variante de guvernare (bună sau rea – asta e altă discuție) nu poate fi catalogată ca ”morală” sau ”imorală”.
http://gotiu.viataclujeanului.ro/2484/de-ce-coposu-s-ar-fi-aliat-cu-geoana-i/
1. N-am mândrie de român din principiu. Dar am simțit ceva de câteva ori, de obicei când interacționam cu străini, în România sau în afară. De exemplu, la prima mea vizită în Grecia nu m-au crezut că sunt româncă și vorbesc două limbi străine, doar din ce-am învățat la școală…. i-am convins cu greu, dar m-au crezut până la urmă.
2. Când Iliescu, fost și actual politruc comunist a ieșit președinte. Și când văd că umbra lui persistă.
3. Corneliu Coposu clar
4. Cristian Mungiu
5. Cine și de ce i-au omorât în 1989? Dacă am ști răspunsurile, s-ar limpezi multe alte lucruri …..
P.S. Trăiesc mai mult în Grecia decât în altă parte în ultimii patru ani.
1. Cand Ceausescu a cazut in 22 decembrie.
2. Când a iesit presedinte Iliescu.
3. Coposu
4. Generatia de Aur
5. Cum ar fi evoluat Romania daca nu venea in fruntea ei un antireformist, aparatcik, Iliescu? Unde eram acum? Ce a fost cu noi, ca popor, de i-am dat atatea mandate?
1. 2 momente: decembrie ’89, vizita papei;
2. de prea multe ori ca sa enumar;
3. Corneliu Coposu;
4. realizare artistica – probabil momentul Mungiu;
tehnica (domeniul in care activez) – sunt mai multe, de pilda, destul de recent, cel mai subtire LCD a fost inventat de un roman (dar daca lucreaza pt. Philips in Olanda se pune?)
5. de ce nu suntem (ca natie) in stare sa luam deciziile bune?
1. Dupa WorldCup 1994, mai precis dupa meciul cu Argentina.
Adnana: Prima mineriadă a fost în februarie 90… La aceea te referi?
Mekone: Intenţionat am evitat să folosesc “mândrie”. De aceea am scris “fericit”.
Tibi: Unde eram acum?
Julius: Cine e românul din Olanda, să-l ştim şi noi?
Bogdan C. : Atât?
Ma regasesc in raspunsurile lui Dorin Petrisor, cu exceptia celui de la 5. Chiar ma intristeaza suspiciunea asta si mi se pare absurda. Si-a gasit vinovatul! Constantinescu nu a mai candidat pentru ca nu ar fi castigat. Si de ce sa duca el in spinare PNTCD, care poate se si indepartase de el sau il dezamagise? El nici macar nu era membru PNTCD, in primul rand. Dar cand e nevoie de tapi ispasitori se gasesc cele mai exotice solutii…
Scuze de intarziere. Traiesc in Romania.
Eugen Onac, absolvent al Facultatii de Fizica din Buc.
33 ani
Corina
Suspiciunile pot fi absurde doar cand sunt neintemeiate, adica fara nici un fel de baza factuala. In acest caz, daca-ti amintesti, chiar fostul presedinte se recunostea “invins de structuri”, ceea ce, daca ar fi adevarat si detaliat, ar fi in masura sa creioneze profilul statului captiv, care este Romania. Pe urma, nu afirmam nicaieri ca Emil Constantinescu ar fi “tap ispasitor”, ci doar ca decizia sa a avut consecinte politice nedorite.
1. Niciodata nu am fost nefericit ca sunt roman.
2. Mi-a fost si imi e rusine de fiecare data cand vad cum am putut neglija miile de suflete din orfelinate si a trebuit sa vina altii de afara sa ne arate cum sa ne ingrijim puiutzii nostri si aproape de fiecare data plang de rusine!
3. Nu stiu nici unul.
4. Echipele reprezentative de fotbal si gimnastica cred ca au facut numele Romaniei cunoscut in toata lumea si faptul ca avem romani cu care sa ne putem mandri.
5. Dupa 20 de ani inca ma-ntreb cine-a tras in noi in 21-22 si de ce nu suntem in stare sa ne scuturam ca dupa un vis urat de toti fostii securisti si comunisti care ne otravesc incontinuu vietile?
@Mihnea
Prima mineriada nu a fost pe 12 ianuarie 1990?
Augustin: Din câte îmi amintesc, pe 12 ianuarie 1990 a fost o revoltă bucureşteană, când Mazilu era să-l dea jos pe Iliescu. Prima mineriadă a fost în 18 februarie, aşa cred.
1. Când am fost în Cuba, anul trecut. M-am simțit fericit, norocos, privilegiat că m-am născut într-o țară care în urmă 20 de ani era în aceeași mizerie umană și materială, iar acum este o democrație funcțională (nu intrăm în detalii), cu oameni stăpâni pe viața lor. Mi-am mai dat seama atunci ce ridicoli suntem ca cetățeni în preajma alegerilor (pentru că experiența asta a coincis cu parlamentarele din noiembrie), ce monștri și ce pericole fluturăm. Uităm că miracolul libertății s-a produs și nu mai poate fi întors.
2. De fiecare dată când mă plimb cu vreo cunoștință din străinătate prin București. De la o vreme nici nu mai încerc să explic de ce mai sunt încă mii de câini vagabonzi pe străzi, de ce, după ani buni de creștere a standardului de viață (mașini mai bune, haine de firmă, concedii în Europa), trăim în aceleași blocuri cenușii-afumate, care fac ca Bucureștiul să arate ca un imens ghetto.
3. Poate o sa vi se pară ciudat, dar aș zice că Monica Macovei. Nu neapărat prin realizările ei (care sunt remarcabile), cât mai ales prin spiritul de om liber, prin simplitatea, frumusețea și curajul ideilor ei, pentru că a arătat că ne putem lupta cu răul fără a ne murdări. Mi-aș dori ca România să fie condusă într-o bună zi de o femeie ca Monica Macovei. Aș ști atunci că ne-am făcut bine.
4. Și pentru mine, indiscutabil, Noul Val din filmul românesc. Este minunat să vezi cum, tocmai din bube, mucegaiuri și noroi, a apărut o sensibilitate și un stil de a spune povești care nu numai că ne definesc ca nație, dar ne și dezvăluie în fața celorlalți într-o manieră transparentă și cuceritoare.
5. Cât de puternică a fost/este influența serviciilor de informații asupra politicii și economiei românești?
Da, prima a fost pe 12 ianuarie, cand CFSN a scos in afara legii PCR si Mazilu – care facea un joc dubios oricum – le striga oamenilor de la un geam de la Guvern “vreti sa-l dam jos pe Iliescu?”. Dar prima mineriada a fost, cred, pe 29 ianuarie, continuarea contramanifestatiei lui Dan Iosif de pe 28 cand PNT si PNL au organizat prima mare demonstratie contra FSN care a anuntat ca participa la alegeri. Asa tin minte eu. Apoi pe 18 februarie a fost a doua. Ar trebui sa cercetam cand au venit de fapt minerii prima data – in 29 ian sau in 18 feb.
1. De fiecare data cand un strain imi explica ce bine e in tara lui , dar asta pe o terasa in cluj.
2. Niciodata. Asta sunt.
3. -
4. -
5. Conteaza?
1. Cind Plesu a fost ministrul de externe al Romaniei. Am fost fericita ca sunt romanca si sunt reprezentata la cel mai inalt nivel de un om de asemenea calibru
2. Cind Basescu vorbeste in engleza in calitate de presedinte al Romaniei (si-ar fi atit de simplu si firesc sa vorbeasca romana si sa aiba translator)
3. Monica Macovei, prin ceea ce a facut personal si prin oamenii pe care i-a promovat(Morar si Kovesi)
4. Performantele sportive imi aduc aminte de chinul fetelor de la gimnastica si eu prefer sa cistige mai putine medalii dar sa nu mai fie atit de chinuite. Pentru mine cea mai mare realizare (tehnica, daca o putem numi asa) o reprezinta rezultatele exceptionale ale unor studenti plecati din Romania la prestigioase facultati europene si americane.
5. “Cine a tras in noi dupa 22?”
Mihnea,
Sper ca vom afla si raspunsurile tale…
Dorin Petrisor
Deci, suspiciunea ta e in legatura cu eventuala subordonare a statului fata de seviciile secrete, nu in legatura cu Emil Constantinescu. Pai, daca vrei detalii, probabil ca gasesti in cartile lui. Eu l-am votat de doua ori si am primit firesc si cu bucurie vestea ca nu mai candideaza. Se vedea ca e pur si simplu cu inima usoara si nedornic de putere. Era dreptul lui sa se lepede de nerecunoscatori si sa revina la o viata normala. Sunt unii – si nu putini – care dispretuiesc oamenii politici neavizi de putere. Tot ei au incetat de mult sa mai voteze PNTCD, dar nu pierd ocazia sa se dea nostalgici ca sa mai arunce un repros, ca sa uitam de adevaratii vinovati de azi, cei care au putere din belsug. Nu ma refer neaparat la tine. Asa am observat ca se intampla.
@Mihnea: la ce bun in sensul partii a doua a intrebarii tale si anume “dacă sacrificiul lor a avut rost dpdv istoric”? nu de alta, dar uite ca acei 20 de ani prorociti de Brucan au trecut cam de pomana…
Corina,
de ce l-ai votat de doua ori daca ai “primit cu bucurie” vestea ca nu mai candideaza? Cum adica nu dorea puterea???????????? Presedintele? Ma tem ca e in fisa postului oricarui politician sa doreasca puterea, altfel ar fi un simplu particular. Politicianul care declara ca nu vrea puterea e musai ipocrit peste poate. “Era dreptul lui sa se lepede de nerecunoscatori” – ei, asta aduce a adulatie. “Bietul” om n-a reusit de unul singur, asa ca a ajuns sa se bage in seama pe la tv
1. La Revolutie. Apoi cand am intrat in UE si NATO. Am fost acolo la ceremoniile respective si am fost chiar emotionata ca am ajuns si noi, totusi, undeva…
2. La mineriade, in mod cert. Dar si de multe ori cand ma intorceam acasa, din strainatate, si aterizam pe Otopeni si vedeam cozile la intrarea in tara, mizeria, saracia, taximetristii nesimtiti etc. Toate imi lasau un gust amar…Imi trebuia cateva zile sa ma reobisnuiesc cu Bucurestiul…
Mi-a fost rusine si cand a fost (re)ales Iliescu, si cand am avut de ales intre Iliescu si Vadim si cand romanii au ajuns campioni la infractiuni in unele tari din UE…
3. Coposu, Ratiu, Ticu Dumitrescu, intr-o oarecare masura si Constantinescu
4. Au fost multe filme romanesti bune, care au castigat la diverse festivaluri, dar sigur ca cel mai cunoscut este acum “4,3,2..”. Am avut multi campioni – nu numai la fotbal sau gimnastica – dar si la box, inot, canotaj. Nu-i mai tin minte nici eu, recunosc, pe toti, dar merita apreciati pentru eforturile lor. La tehnica ma pricep si mai putin, dar cred ca romanii din IT care au reusit sa se afirme peste granite, in special in SUA, sunt valorosi.
5. Pentru mine, ramane intrebarea: “Cine a tras in oameni in decembrie ’89 si de ce nu e nimeni pedepsit pentru ce s-a intamplat atunci??”
[...] This post was mentioned on Twitter by Radu Neag, neagrigore. neagrigore said: 5 întrebări după 20 de ani http://ff.im/-d0Dsi [...]
Dorin Petrisor
Nu MAI dorea puterea. A avut-o, s-a zbatut cat a putut si la terminarea mandatului a ales sa plece. Ce e asa de anormal? Dimpotriva, a ramas un om normal, deci. A fost capabil sa se desprinda. A avut putere – atat cat poate avea un om cu structura lui – si apoi s-a retras.
Cred ca esti fascinat de modelul Basescu, nu ma astept sa ne intelegem. Ca prietenii tai, fostii duri ai Cotidianului. Toti gandeau asa.
Corina,
1. Presupunerea ta ca as fi “fascinat de modelul Basescu” este insidioasa. Dimpotriva, am avut editoriale critice la adresa lui, chiar in paginile Cotidianului in care publicau si “durii”. Iar vechiul Cotidianul se remarca tocmai prin diversitatea de opinii, asa ca nu “toti gandeam” in cor. Ce sustii tu se inscrie unei tare de gandire conform careia nu exista opinie critica, libera, neinregimentata.
2. Revenind la Emil Constantinescu, e adevarat ca, pana la urma, era treaba lui daca se retrage sau nu din politica (desi nici promisiunea asta nu a respectat-o). Insa omul politic de talia lui nu-si poate asuma senin o astfel de demisie, intrucat produce efecte sociale de anvergura (negative in acest caz, cred eu). Uite, crezi cumva ca Corneliu Coposu nu a fost scarbit de politica vremii sale?
Dorin Petrisor
Ba da, exista si opinie neinregimentata si existau astfel de opinii si in Cotidianul. Daca poti sa-mi dai linkul editorialelor tale.
In legatura cu Emil Constantinescu. Are vreo 70 de ani, din cate stiu. Nu mai poate intra in politica activa. Pe de alta parte, sa se retraga de tot fara sa-si spuna parerea despre ceea ce se intampla ar fi o pierdere. Parerea mea.
1. În ce moment din ultimii 20 de ani aţi fost fericit că sunteţi român?
Momentul intrării în Uniunea Europeană.
2. Când v-a fost cel mai ruşine?
Ar fi trebuit să fiu, cu mintea de acum, în perioada mineriadelor, în timpul primului regim Iliescu. Mi-a fost însă teribil de ruşine mult mai târziu, când am avut de ales între Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor ca preşedinte. M-am simţit rău atunci.
3. Ce om politic de după 1989 a făcut cel mai mult pentru idealurile revoluţiei?
Din estimările mele, Traian Băsescu. A condamnat comunismul, a luptat pentru justiţie, a eliberat dosare CNSAS. Astea sunt idealuri legate de politic mai mult. Consider însă că şi umanul “a trăi bine” (partea economică) are un cuvânt de spus aici şi consider că da, trăiesc mai bine după primul mandat al lui Traian Băsescu.
4. Care este cea mai prestigioasă realizare artistică, tehnică sau sportivă românească din aceşti 20 de ani?
Dacă întrebarea e una mai degrabă ştiinţifică, o depersonalizare a mea ar zice asta:
Artistic: Filmul 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile (câştigător Cannes)
Tehnic: Roboscan, câştigător la Salonul Internaţional de la Geneva
Sportiv: În primele 8 echipe ale lumii la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994.
Cel mai important din cele trei e rezultatul sportiv.
Dacă întrebarea e – ţie, Olivian, ce rezultate ţi-au plăcut mai mult în aceşti 20 de ani? Aş zice:
Artistic: Opera lui Horia Roman Patapievici (cărţi, articole)
Tehnic: BitDefender
Sportiv: Rezultatele mele sportive http://olivianresults.wordpress.com/
Cel mai important din cele trei e rezultatul artistic.
5. Care este cea mai importantă întrebare rămasă fără răspuns?
Ce au făcut comuniştii românilor înainte de 1989?
Corina,
uite niste mostre de “fascinatie” fata de modelul Basescu. Imi permit in continuare sa nu ma fascineze modelul lui Emil Constantinescu. Noroc ca nu i-a dat nimeni pe mana o armata.
http://www.cotidianul.ro/presedintele_basescu_fata_cu_reactiunea_tinerilor_magistrati-71826.html
http://www.cotidianul.ro/securistul_bun_al_lui_basescu-63572.html
http://www.cotidianul.ro/partidul_lui_basescu_a_ramas_in_famiglie-43806.html
1-2. nu sunt român
3. Corneliu Coposu
4. -
5. care este adevărata istorie a ultimilor 20 de ani?
1. 22 decembrie ’89
2. pai… cat timp si cat spatiu am la dispozitie? ultima data a fost cand o prietena din State mi-a trimis un mail in care ma ruga sa-i scriu ca e o gluma ca a iesit inca o data base
3. iliescu, l-a impuscat pe ceasca. in rest…
4. elevii olimpici racolati, ulterior, de universitati de prestigiu din occident, lotul de gimnastica, scrima, atletism, judo, cristi mungiu, medaliatii romani la saloanele de inventica
5. oare cand va termina domnul presedinte de citit “Levantul”?
nu imi este rusine ca sunt romanca, nici acum si nici nu imi va fi in viitor.urasc intrebarile de acest gen.
mai trist e ca daca noua ne este rusine cu noi insine, de ce sa ne mai mire reactia celorlalti.
nu avem clasa politica adevarata, nu avem valori reale (ca politicieni ma refer) si nici nu vrem sa mergem inainte.ne agatam de trecut, precum niste liane de copaci.
cand vom vrea sa schimbam ceva, atunci ar fi bine sa punem toti umarul.pe hartie si la un pahar de bere se schimba cele mai multe idei.din pacate, ramanem doar la stadiul de idei…
Dorin Petrisor,
mersi pentru linkuri.
Stiti vorba aia, despre o societate nu poti sa faci o radigrafie ca si contemporan cum nu poti sa faci o autopsie unui om viu. Dar, la subiect:
1. daca esti fericit ca esti roman sau american sau orice natie esti cretin. sa te nasti cumva nu e un merit. cel mult un handicap;
2. cel mai rusine mi-a fost cand a trebuit sa aleg intre iliescu si vadim;
3. politic, traian basescu pentru ca a condamnat comunismul – asta daca ne referim la idealurile revolutiei strict;
4. E85
5. Cine e vinovat pentru mortii de la revolutie?
1. 22 dec.1989 si 01 ian.2007
2. 20 mai 1990 (duminica orbului), 13-15 iunie 1990
3. Ticu Dumitrescu, Corneliu Coposu si Traian Basescu
4. zecile de medalii ale gimnastelor lui Belu
5. teroristii din decembrie 1989
@autor: stiu, nu sunt on topic, dar ai pus niste intrebari care pentru mine te fac sa meriti 145 de beri: am citit raspunsuri de-abia acum, dupa ce m-am inscris la primit comentarii si faptul ca am descoperit atatia oameni care gandesc ca mine ma face sa sper. sau sa par naiv, inca nu stiu exact.
1. Am fost fericita ca sunt romanca vazand femeile din lumea araba dar si nedreptatile ce se fac uneori celor de culoare (sunt nimic pe langa cele pe care le-am trait pe pielea mea ca romanca emigranta)
2. Cel mai rusine mi-a fost cand Becali si cu EBA au ajuns in PArlamentul EUropean…aveam in general raspunsuri pentru tigani, hoti, violatori, toate “uscaturile” ce sunt prezente in toate natiile de altfel, aveam raspunsuri chiar si pentru felul in care arata BUcurestiul cu cainii vagabonzi cu tot…dar pentru cum se face ca avem astfel de personaje la nivel european..NU.
3 Coposu, familia regala
4. SUnt multe realizari dar ele nu se datoreaza nici natiunii romane, nici statului roman ci sunt rezultatul unei muncii individuale asidue.
5. Cine suntem noi ca natie? Si incotro ne indreptam…
Cristean: Mulţumesc, înseamnă că pe 2010 şi 2011 sunt “rezolvat” cu berile
1. Nu am o mandrie deosebita de roman, ca nu-i meritul meu sau optiunea mea personala, cum nu sunt mandru ca sunt baiat sau mamifer sau c-am fost botezat crestin. Imi place sa traiesc in Romania ca aici am cei mai multi prieteni. Poate cele mai relevante momente de incantare au fost cand m-am intalnit cu un amic pe meridiane distante sau am rezolvat o problema asa, pe principiul ‘romanul se descurca el cumva in orice situatie’.
2. Ultima data (si in top 10) cand ambasadorul Romaniei la Londra a cerut cenzurarea unei emisiuni (deja difuzate) de la Top Gear care ne prezenta intr-o lumina foarte buna.
3. Monica Macovei
4. Pai Ozone, nu? (sunt moldoveni, stiu dar s-au consacrat in Romania). Iar ca impact de imagine, si Mutu – nu glumesc si nu sunt deloc microbist, vorbesc din experienta.
5. Care este cea mai importantă întrebare rămasă fără răspuns?
1. Nu neaparat fericit dar mindru cind vad ceva realizat de romani in afara, din pacate toate sunt proiecte incepute inainte de ’89.
2. Niciodata (inutil sa aduc in discutie unii romani de afara, sau unii din reprezentantii nostrii in parlamentul european, procent foarte mic din populatie, infim de mic daca vorbim de romani).
3. Chiar am crezut atunci ca exista idealuri, nu exista om politic care sa covinga prin actiunile sale ca are ca scop bunastarea tuturor romanilor.
4. Ma rezum la o realizare tehnica ptr ca reprezinta munca a peste 100 000 de romani: DACIA ( sa fim mandrii ca 90 la suta din productie se vinde sub acest nume, unde este ARO, OLTCIT, IMGB, Avioane Craiova, Elicoptere Ghimbav, Tractorul Bv, ca sa nu zic de Clujeana sau tenisii de Dragasani. Pentru circotasii afoni in tehnica microprocesoarele produse in R
-1)Cand am avut 3 gimnaste ocupand tot podiumul.
-2)Mailat…
-3)n/a
-4)1)
-5)cine a inventat “teroristii”? De ce mineri in Bucuresti? Rapire sau sceneta cu ziaristii?
Intotdeauna m-au uimit si am invidiat oamenii care pot raspunde fara ezitare la intrebari superlative – care a fost cel mai fericit moment din viata ta, etc.
Sunt multe de zis, multi oameni importanti de aflat si e foarte simplist sa ceri un rezumat de genul asta.
Cu toate astea
o sa mentionez raspunsul meu la :
1. Eu sunt dinamovist, dar parca Steaua m-a facut sa fiu mandru ca sunt roman, in anii 90.
2. Vara asta, in Italia cand la semafor un tigan roman si-a batut joc de masina unei italience, apoi a venit la mine, vazand numarul de Romania mi-a cerut bani pe limba noastra si a ignorat complet femeia care s-a dat jos din masina revoltata de ce ii facuse pe parbriz de nu mai vedea nimic.
3. ? Mie imi place de Basescu, nu pot evalua insa cat bine a facut pentru tara, viitorul va dovedi.
4. Imi vine in minte un amic, matematician, Mihai Manea, ajuns sa fie antrenorul lotului olimplic al celor din SUA.
5. Cand incepem sa facem noi ceva, fiecare dintre noi si ne oprim din comentat, injurat si criticat?
1. Intotdeauna se poate si mai rau. Vezi masacrele din Rwanda, cred ca acolo au fost cateva milioane care ar fi preferat sa fie romani.
2. Cand Iliescu Ion a castigat alegerile prezidentiale. Atunci nu mai aveam nici o scuza.
3. Mona Musca. Poate suna ciudat, dar ce politician a mai avut decenta sa se dea la o parte pentru o greseala minora?
4. Cred ca filmul dlui Mungiu, desi eu personal nu-l apreciez in mod deosebit. Expertii insa par sa o faca
5. Este fuziunea nucleara controlata solutia?
Este prima data cand un blog ma stimuleaza intr-atat incat sa vreau sa las un comentariu!
…pentru asta, felicitari!
Am doar 24 de ani deci momentele de maxim (Revolutia pana in 22 dec) si de minim (13-15 iunie 1990) ale acestui popor din ultimii 20 de ani le-am trait intr-o dulce inconstienta…
…deci, pentru mine…
1 In ordine cronologica…podiumul de la Sydney cu cele 3 gimnaste romance pe el (a fost incredibil sa vad 3 drapele romanesti unul langa celalalt); victoria lui TB in fata lui Nastase in acea seara din dec 2004(am fost mandru de compatriotii mei, ma ingrozea perspectiva a 5 ani cu AN presedinte al Romaniei); 1 ianuarie 2007 cand primii romani au plecat la plimbare in Ungaria si Bulgaria fara vize
2. “Finala” Vadim-Iliescu din 2000
3. Oameni politici care au reprezentat cel mai bine idealurile Revolutiei, au fost Corneliu Coposu si Ticu Dumitrescu. Lor li se adauga, surprinzator poate, TBasescu prin actiunile concrete pe care le-a intreprins ca om politic – condamnarea comunismului, eliberarea arhivelor Securitatii; …si Monica Macovei- pare a fi singurul om politic adevarat produs de Revolutie;
4…realizarea sportiva am relatat-o; ei i se adauga toate celelalte zeci de medalii obtinute de gimnaste;
– realizare tehnica – poate vi se pare ciudat, dar..DACIA (Logan, Sandero, Duster)…
– realizare artistica…opera lui Mircea Cartarescu
5. De ce nu avem puterea sa-i aratam cu degetul pe cei care au omorat aproape 1000 de tineri dupa 22 dec?? De ce ii lasam sa moara la casele lor in bunastare? De ce e Iliescu inca liber..??
Dorin Gherasim: Bine aţi venit şi mulţumesc!