“Avatar” vs “The Hurt Locker”: paradoxalul Oscar 2010
Câştigătorul premiului Oscar pentru cel mai bun film este, întotdeauna, purtătorul unui mesaj despre valorile Hollywoodului şi ale Americii, prin urmare un factor global de putere subtilă şi un reper pentru tendinţele ideologice.

În acest an, favorite sunt două producţii cum nu se poate mai diferite, “Avatar” şi “The Hurt Locker”, unite însă de o temă foarte stringentă peste Ocean: războiul. Războiul văzut ca o confruntare totală pentru stabilirea învingătorului, în filmul lui James Cameron, sau războiul văzut dinăuntru, ca o autopsie a dezumanizării, în pelicula regizată, nu întâmplător, de o femeie – Kathryn Bigelow.
“Avatar” reprezintă stindardul cinematografic al unei doctrine tot mai influente pe plan mondial – ecologismul, a cărei formulă extremă înseamnă divinizarea naturii şi iluzia că omul se poate mântui, atât personal, cât şi ca specie, “integrându-se” în ordinea şi armonia biosferei. De cealaltă parte, “The Hurt Locker” nu-şi propune să salveze lumea, să o facă mai bună sau să o îndrepte în vreo direcţie anume, ci doar să înţeleagă şi să reamintească, pentru că e nevoie, condiţia de muritor.
La limită, eliminând nuanţele, cele două filme semnalează şi descriu două viziuni dominante ale vremii noastre: pacifismul ipocrit, care maschează interese nerecunoscute, şi militarismul absurd, care alienează în numele unor idealuri contrafăcute. La limită, eliminând punţile şi judecând radical, “Avatar” e noua stângă – verde, protectoare a minorităţilor şi aflată în căutarea unui surogat de fericire pământeană, iar “Hurt Locker” ar putea fi viitoarea dreaptă, una care acceptă dependenţa omului de confruntarea armată, dar îi şi (re)descoperă nepreţuita fragilitate.
Dincolo de mesajul politic, să nu uităm de impactul comercial. În timp ce “Avatar” a bătut toate recordurile de încasări (peste 2,5 miliarde de dolari, la nivel global), fiind, orice s-ar zice, un fenomen de marketing care a readus milioane de spectatori în sălile marilor ecrane, “The Hurt Locker” abia şi-a recuperat investiţia de 15 milioane de dolari, iar, dacă ar câştiga, ar fi “The Best Picture” cu cele mai mici venituri dintre cele 82 de laureate cu Oscar. Cel mai profitabil versus cel mai puţin profitabil. Miliarde sau milioane, monumentul contra detaliului, general sau particular, marele public împotriva cunoscătorilor.
Avem de-a face, iată, cu un paradox născător de speculaţii relevante. Cine va câştiga? Un spectaculos manifest al stângii, dar care a beneficiat de cel mai mare buget şi a realizat cele mai mari venituri din istoria cinematografiei? Sau o pledoarie indirectă a dreptei, dar care constă într-o fină introspecţie a relaţiei personale cu spaima? O poveste relativ banală, concepută cu tehnologii revoluţionare, sau o migăloasă frântură de realitate, care întreţine o tensiune incredibilă? Falsul happy-end sau moartea cea adevărată?
*

dintre “the hurt locker” si “avatar”, as alege drept cel mai bun film al anului “inglorious basterds”…
Zalex: Da, ar fi o lovitură să câştige “al treilea”…
Ca fapt divers: James Cameron si Kathryn Bigelow au fost casatoriti (pentru 2 ani) acum 20 de ani.
Interviuri interesante cu toti cei 5 regizori care candideaza pentru cel mai bun regizor anul asta la Oscar:
http://podcastdownload.npr.org/anon.npr-podcasts/podcast/13/124381723/npr_124381723.mp3?_kip_ipx=474235144-1267919538
Avatar va lua “Cel mai bun film” iar Kathryn Bigelow “Cea mai buna regie” , asa se spune aici cel putin
http://www.newyorker.com/online/blogs/movies/2010/03/the-gold-standard.html
N-am apucat inca sa vad Avatar – as putea spune, din cronici ca mi-am facut o idee dar n-o fac – insa mi se pare ca excluzi (nu tu neaparat, media in general) Inglorious Basterds. Intre el si The Hurt Locker nu exista termen de comparatie, dupa parerea mea. Tarantino a facut mult mai mult pentru cinematografie in filmu asta decat acest al o sutalea film despre razboi, care nu are nici macar forta lui Private Ryan, sa zicem. Nu mai zic de Apocalypse Now.
Dar s-au mai intamplat din astea. De exemplu, in 94, Shawsahnk Redemption n-a luat nimic. A luat in schimb, pe merit, Forrest Gump aproape tot. Ar fi insa trist sa ia Avatar, oricat de bun ar fi – si nu cred ca e.
Pang: Nu-l exclud(em) pe Tarantino, dar, după ce s-a întâmplat la Globuri şi la BAFTA, după specialişti şi casele de pariuri, cele două se bat pentru marele premiu. “The Hurt Locker” e foarte bine făcut, ca regie, tehnică de filmare şi montaj, ca să nu mai vorbim că reuşeşte să creeze o tensiune extraordinară şi să te raporteze şi pe tine, spectator, la stresul morţii iminente. E drept că nu prea are poveste, nu e o epopee, ci e ca şi cum ai ridica puţin cortina de pe realitatea războiului, ca apoi să o cobori la loc.
http://www.youtube.com/watch?v=JP12_Gi34Fg
Buna seara
Singurul film care merita sa castige Oscarul este Inglorious Basterds.
The Hurt Locker n-are nici o legatura cu marile filme despre razboi. It’s so evident. A luat dintr-o conjunctura – Tarantino n-are nici un fel de trecere pe la aia, Avatar era prea de tot si a luat acest dragut film despre razbooi. Tensiunea dinaintea mortii? Hm – si Die Hard 1-2-3-4 imi transmite asta – poate chiar mai bine.
Singurul film tare de anul trecut de pe lista lor – poate chiar mare dar tare oricum – e al lui Tarantino.
Astept o polemica dura saptamana asta, mai pe joi-vineri pe acest subiect.
[...] – Mihnea Maruta: “Avatar” vs “The Hurt Locker”: paradoxalul Oscar 2010; [...]
Buun, au trecut si “Oscarurile”. Am vazut The Hurt Locker pe DVD, adica asta inseamna ca m-am uitat linistit, fara stres, ba chiar putem derula inapoi pentru arevedea o faza. Nu am avut ce. Filmul e… SLAB. Departe de Apocalypse Now, Full Metal Jacket, Platoon. Departe chiar de Saving Private Ryan, Deer hunter sau Letters From Iwo Jima. Departe chiar si de Black Hawk Down. toate filmele acestea au “ceva”. (Ultimul, cel putin, a fost primul thriller din seria filmelor de razboi de la Irak 1 incoace)
) pot dormi linistite. Filmul nu va scoate militantii de nici un fel in strada.
actorii joaca destul de convingator (mai putin fazele de conflict intre personaje) si filmul reuseste sa impuna in start o tensiune foarte buna – pe care din pacate o pierde pe la jumatate, cand tot astepti sa se intample ceva si nu se intampla nimic.
The Hurt Locker nu prea are nimic! Actiune? – Comuna. Story? – Ciclicitatea rutinei? Cam putin. Mesaj? Aici mi se pare cel mai confuz. Poate aici a si castigat mult: fimul asta nu e nici – nici. Nici impotriva razboiului, dar nici pro. Ambele tabere (republicani si democrati
M-a intrigat si premiul pentru regie, pentru ca si aici am remarcat cateva lipsuri, faze dezlanate, personaje sau plot-uri care se pierd: de ex. scena din desert. Unde au disparut britanicii aia (nu imi pun problema cine erau)? Au chemat ajutoare, astea nu au mai venit (?). Ce rost a avut sa stea cu ochii in luneta pana la apus? – N-am inteles. de fapt, in mai tot filmul lucrurile nu se prea desfasurau conform regulamentelor militare, desi filmul nu mi s-a parut sa fie o parabola la razboi ci mainstream. Nu am inteles nici faza cu copilul ala – un personaj care mi s-a parut ca ar fi trebui sa aiba un rol in poveste, dar era mult prea slab conturat, asa ca e doar un figurant care ii da replica unui personaj principal. Nu am inteles nici faza cu “bomba umana”, dar poate sunt prea critic.
Un plus ar fi ca filmul nu se bazeaza pe vedete, ba chiar singurul personaj mai cunoscut (SSG Matt Thompson / Guy Pearce) moare la t 0+5′
Spre deosebire, Avatar (desi e “sablon”) e aproape perfect din punct de vedere al story-ului, jocului actorilor etc.
Nu ca m-as fi asteptat de la “Oscaruri” la mai mult, da’ parca si-au cam batut joc de Tarantino, care, orisicat…
C.
hopa! la categoria filme de razboi l-am uitat tocmai pe favoritul meu: Empire of the Sun
)