Frica de sud (19): Löw profile
Când joacă Germania, timpul curge mai încet. Situaţia pare sub control, ocaziile adversarilor, chiar de-ar fi periculoase, nu trezesc panică şi, în general, fotbalul devine un exerciţiu aparent simplu, în care nu sforţările, nu ruperile de ritm şi nu vedetele sunt decisive, ci fixarea problemei, cel puţin o dată, însoţită de execuţie. Gata.
Germania – Ghana 1-0 (0-0). A înscris Mesut Özil.
După ce-au aflat că în cealaltă partidă conduce Australia şi că, deci, vor câştiga grupa, nemţii mai că şi-ar fi dorit să primească un gol, aşa, ca dintr-o eroare, ca să termine pe locul 2 şi să nu întâlnească Anglia în optimi. Dar conştiinţa, nu şi nu. Dacă-i musai – păreau a-şi spune jucătorii lui Löw -, atunci învingem, iar la englezi ne-om gândi când le vine rândul.
Toate astea sunt subiectivisme, fireşte: frânturi de senzaţii dispărute pe care acum le falsific prin cuvinte. Clişee reformulate pentru a părea vii. Şi totuşi. Noul e, mai mereu, îmbrăcarea diferită, şi ceva mai atrăgătoare, a unor vechituri care ne sunt dragi.
Când joacă Germania, toate clişeele culturale care o privesc se coalizează cu toată istoria sa fotbalistică şi, laolaltă, generoase, fac loc unui pic de nou, nu prea mult, doar cât să nu strice confirmarea. Rezultatul e o vie satisfacţie a privitorului, care nu oboseşte să fie priceput-admirativ: “Nemţii, tot nemţi!”.
Nota meciului: 6,5.
Jucătorul meciului: —Tweet
We shall fight them on the beaches…
Anglia – Germania! Nu incap intr-o biblioteca metanarativele din jurul meciului asta.
Anglofil:
Buna Mihnea,
Am parcurs acum cele 19 articole ale tale despre Cupa Mondiala si mi-au placut mult, facandu-ma sa ma gandesc ca nu gasesti asa “cronica” nici intr-un ziar de sport.
Imi aminteste un pic de cartile lui Ioan Chirila despre campionatele mondiale de fotbal la care eu nici nu eram nascut…
Felicitari,
Florin
Lineker avea o vorba:… o cunosti, desigur. Deutschland, Deutschland Uber Alles! Parerea mea! La jucatorul meciului puteai sa-l dai pe Lahm. A scos una de pe linia portii la 0-0, iar la 1-0 s-a incapatanat si-a pus bocancul in fata unui 1-1 care-i trimitea pe nemti sa joace cu yankeii. Asta ca sa fiu in ton cu “aceste vechituri care ne sunt dragi”.
… we shall fight on the hills; we shall never surrender!
Le-ar trebui un Churchill pe banca
Florin: Bine ai venit! Mă bucur că ţi-au plăcut “cronicile” mele sentimentale şi mulţumesc pentru comentariu.
Aghiuţă: N-am pus pe nimeni pentru că în ultimele minute m-am uitat dincolo, la sârbi, sperând că vor egala.
Pang: Ţi se face pielea de găină când asculţi înregistrarea originală, cum ştie să crească ritmul şi tensiunea retorică. Uite-o aici, de exemplu: http://www.youtube.com/watch?v=MkTw3_PmKtc
Intr-adevar, tare de tot.
Eu am aflat de ea prima data, in liceu, dintr-o piesa de Iron Maiden – http://www.youtube.com/watch?v=rrSiIqCpxB8