FOTO. Mergeţi să vedeţi comorile României!

Sunday, February 22, 2015

Am ieşit de la expoziţia “Aurul şi argintul antic al României”* cu acelaşi sentiment pe care l-am trăit când am văzut Peleşul prima oară: şi dacă ar fi numai atât, şi tot am avea o comoară.

Cele peste o mie de piese ale acestei expoziţii itinerante, strânse de la 31 de muzee, acoperă circa 6000 de ani, din mileniul V î.Hr. până în secolul VII d.Hr.. Sunt urme ale unor culturi conştiente de trăinicia lor, ale unor popoare care nu vieţuiau la voia întâmplării, ci aveau simboluri bine definite pentru nivelul sacru al realităţii.

1 coif Agighiol

Obiectele de război erau create să ucidă ori să protejeze, dar şi să relaţioneze magic cu puteri nevăzute. Accesoriile de îmbrăcăminte îndeplineau, fireşte, un rol practic, însă nu eludau nicicând canoane estetice. Iar podoabele – cercei, brăţări, inele, pandantive – ne spun că orfevrii şi argintarii de atunci nu erau cu nimic mai prejos decât bijutierii moderni.

Metalul e prelucrat cu atâta migală, de ţi se face ruşine ce lucruri anoste purtăm noi, astăzi. E atâta nobleţe în aceste artefacte – nimic nu e ridicol ori prea mult -, încât înţelegi, dintr-o dată, că dispreţul de sine al românului s-ar vindeca simplu prin educaţie, prin transmiterea certitudinilor istorice, fără exagerări, mitizări sau interpretări.

Am fotografiat câteva exponate, cele care mi-au stârnit imaginaţia. Le postez mai ales pentru prietenii mei din străinătate, care nu vor avea, poate niciodată, ocazia de a le vedea. Dar pe aceia dintre dumneavoastră care trăiţi în Cluj sau care aveţi drum prin Cluj până în 22 martie vă îndemn, vă rog să mergeţi la expoziţia de la Muzeul de Artă.

Vă va face bine.

În prim plan, diademe din tezaurul de la Sărmăşag, judeţul Sălaj (jumătatea mileniului II î.Hr.). Click pe orice imagine pentru a o vedea la dimensiune mare

În prim plan, diademe din tezaurul de la Sărmăşag, judeţul Sălaj (datează de la jumătatea mileniului II î.Hr.). Click pe orice imagine pentru a o vedea la dimensiune mare

Brăţară din tezaurul de la Hinova, judeţul Mehedinţi (sfârşitul mileniului II î.Hr.)

Brăţară din tezaurul de la Hinova, judeţul Mehedinţi (sfârşitul mileniului II î.Hr.)

Exponatul meu favorit: coiful unui rege get descoperit într-un complex funerar la Agighiol, judeţul Tulcea (circa 340-330 î.Hr.). Potrivit istoricilor, elementul de impact al coifului îl reprezintă aşa-numiţii ochi apotropaici, termen care se referă la orice imagine sau obiect cu valenţe magice, menit să protejeze împotriva duhurilor rele

Exponatul meu favorit: coiful unui rege get descoperit într-un complex funerar la Agighiol, judeţul Tulcea (circa 340-330 î.Hr.). Potrivit istoricilor, elementul de impact al coifului îl reprezintă aşa-numiţii ochi apotropaici, termen care se referă la orice imagine sau obiect cu valenţe magice, menit să protejeze împotriva duhurilor rele

Detaliu din partea stângă a coifului de la Agighiol

Detaliu din partea stângă a coifului de la Agighiol

Fibule din tezaurul de la Ostrovul Mare, judeţul Mehedinţi (secolele V-IV î.Hr.). Fibulele erau obiecte folosite în antichitate pentru încheierea unui veşmânt

Fibule din tezaurul de la Ostrovul Mare, judeţul Mehedinţi (secolele V-IV î.Hr.). Fibulele erau folosite în antichitate pentru încheierea unui veşmânt

Coif greco-iliric descoperit la Găvojdia, judeţul Timiş (secolul IV î.Hr.)

Coif greco-iliric descoperit la Găvojdia, judeţul Timiş (secolul IV î.Hr.)

Brăţară spiralică şi aplice de harnaşament din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi (secolul IV î.Hr.)

Brăţară spiralică şi aplice de harnaşament din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi (secolul IV î.Hr.)

Cercel găsit la Zimnicea, judeţul Teleorman (secolele IV-II î.Hr.)

Cercel găsit la Zimnicea, judeţul Teleorman (secolele IV-II î.Hr.)

Diademă de la Buneşti-Avereşti, judeţul Vaslui (secolele IV-III î.Hr.)

Diademă de la Buneşti-Avereşti, judeţul Vaslui (secolele IV-III î.Hr.)

Cupă din tezaurul de la Sâncrăieni, judeţul Harghita (a doua jumătate a secolului I î.Hr. - prima jumătate a secolului I d.Hr.)

Cupă din tezaurul de la Sâncrăieni, judeţul Harghita (a doua jumătate a secolului I î.Hr. – prima jumătate a secolului I d.Hr.)

Monedele (kosoni) din tezaurul de la Sarmizegetusa Regia, judeţul Hunedoara (jumătatea secolului I d.Hr.)

Monede (kosoni) din tezaurul de la Sarmizegetusa Regia, judeţul Hunedoara (jumătatea secolului I d.Hr.)

Fibule din tezaurul de la Sacalasău Nou, judeţul Bihor (secolul I î.Hr. - secolul I d.Hr.)

Fibule din tezaurul de la Sacalasău Nou, judeţul Bihor (secolul I î.Hr. – secolul I d.Hr.)

Inel spiralic descoperit la Măgura, judeţul Teleorman (secolele II-I î.Hr.)

Inel spiralic descoperit la Măgura, judeţul Teleorman (secolele II-I î.Hr.)

Falere din tezaurul de la Surcea, judeţul Covasna (secolul I î.Hr.). Falera era un ornament care se purta la gât, ca medalion

Falere din tezaurul de la Surcea, judeţul Covasna (secolul I î.Hr.). Faléra era un ornament care se purta la gât, ca medalion

Diademă, cercel şi fibulă discoidală dintr-un inventar funerar roman găsit la Tomis (secolul II d.Hr.)

Diademă, cercel şi fibulă discoidală dintr-un inventar funerar roman găsit la Tomis-Constanţa (secolul II d.Hr.)

Fibulă dintr-un ansamblu funerar de la Hârşova, judeţul Constanţa (secolul IV d.Hr.)

Fibulă dintr-un ansamblu funerar de la Hârşova, judeţul Constanţa (secolul IV d.Hr.)

Statuetă romană găsită la Gherla (secolul II d.Hr.)

Statuetă romană găsită la Gherla (secolul II d.Hr.)

Faimoasele fibule pereche din tezaurul descoperit la Pietroasa, judeţul Buzău, supranumit "Cloşca cu puii de aur" (secolul V d.Hr.)

Faimoasele fibule pereche din tezaurul descoperit la Pietroasa, judeţul Buzău, supranumit “Cloşca cu puii de aur” (secolul V d.Hr.)

Avantajul de a le vedea în expoziţie: până acum nu ştiam că, privite din lateral, fibulele pereche au forma păsării-flamingo

Avantajul de a le vedea în expoziţie: până acum nu ştiam că, privite din lateral, fibulele pereche au forma păsării-flamingo

Vasul dodecagonal din acelaşi tezaur de la Pietroasa...

Vasul dodecagonal din acelaşi tezaur de la Pietroasa…

... este străjuit de două pantere negre

… este străjuit de două pantere negre

Zeiţa Atena, reprezentată pe un vas de argint masiv descoperit la Tăuteni, judeţul Bihor (datând din a doua jumătate a secolului IV d.Hr.)

Zeiţa Atena, reprezentată pe un vas de argint masiv descoperit la Tăuteni, judeţul Bihor (datând din a doua jumătate a secolului IV d.Hr.)

Pandantive din tezaurul princiar gepid de la Apahida, judeţul Cluj (a doua jumătate a secolului IV d.Hr.). Gepizii erau un popor de origine germanică din Scandinavia care, prin secolul IV, s-au stabilit temporar în nordul Daciei

Pandantive din tezaurul princiar gepid de la Apahida, judeţul Cluj (a doua jumătate a secolului IV d.Hr.). Gepizii erau un popor de origine germanică din Scandinavia care, prin secolul IV, s-a stabilit temporar în nordul Daciei

Diademă din tezaurul hunic de la Gherăseni, judeţul Buzău (secolul V d.Hr.)

Diademă din tezaurul hunic de la Gherăseni, judeţul Buzău (secolul V d.Hr.)

Fibulă şi cercei din tezaurul de la Coşovenii de Jos, judeţul Dolj (secolul VII d.Hr.)

Fibulă şi cercei din tezaurul de la Coşovenii de Jos, judeţul Dolj (secolul VII d.Hr.)

Pectoral (piesă a armurii romane) descoperit la Someşeni, judeţul Cluj (secolul V d.Hr.)

Pectoral (piesă a armurii romane) descoperit la Someşeni, judeţul Cluj (secolul V d.Hr.)

Harta cu locurile unde au fost găsite cele peste 1000 de artefacte prezente în expoziţie

Biletul pentru adulţi costă 20 lei, pensionarii plătesc 10 lei, copiii – 5 lei. Fotografiatul: 15 lei.

* În loc de încheiere, câteva întrebări pentru filologi: e acceptabil dezacordul din titlul expoziţiei? Nu trebuia “ale” ? Şi nu cumva sunt chiar două dezacorduri? :)

 

Lasa un comentariu


9 × = 27

Search / Caută în site