Sindromul Şincai. Despre ireparabila ruptură mentală dintre profesori şi elevi

Friday, February 27, 2015

Scandalul de la Liceul “Gheorghe Şincai” din Cluj – soldat cu decizia ca doi elevi olimpici să fie transferaţi disciplinar la alte şcoli, iar alţi 59 să fie mustraţi în scris, tuturor urmând să li se scadă nota la purtare – m-a convins să scriu despre o temă pe care am tot amânat-o: statutul social al profesorilor şi ireparabila ruptură de paradigmă dintre ei şi elevi.

Povestea, pe scurt, e aşa: sute de elevi de la Şincai, liceu cu profil şi tradiţie umaniste, aveau pe Facebook un grup privat unde făceau mişto de mai toţi profesorii. Cum era de aşteptat pentru nişte adolescenţi, uneori s-a sărit calul şi s-a ajuns la batjocură, inclusiv cu tentă sexuală, precum şi la presupuse relaţii extraconjugale ale adulţilor. Versiunea oficială e că profesorii au aflat ce se discută în grup după ce unii dintre ei şi-au creat identităţi false pentru a fi cooptaţi (ceea ce e posibil numai cu invitaţie din partea unui membru). Chiar şi dacă ar fi aşa, asta nu face decât să spună, voalat, că măcar un elev din grup a vorbit, intenţionat sau nu, şi de acolo s-a rostogolit bolovanul.

Problema de fond, însă, nu e că elevii îi ironizează pe profesori – asta se întâmplă de când lumea şi nu se va schimba vreodată – şi nici că făptaşii au fost sancţionaţi. În paranteză fie spus, ei meritau să fie pedepsiţi mai degrabă pentru lipsa de umor, uimitoare la vârsta adolescenţei, căci poantele de pe acele cartoane sunt, cu îngăduinţă, foarte slabe. Problema de fond este îndepărtarea mentală a cadrelor didactice de elevi, ceea ce determină generalizarea lipsei de respect faţă de aceşti adulţi de la care aşteptăm să fie mentori pentru copiii noştri.

Dacă vă închipuiţi că acest text se vrea o critică la adresa profesorilor, atunci e mai bine să vă opriţi aici cu cititul. Această categorie, în special cei care predau în şcoli şi licee, a ajuns segmentul de Românie caracterizat de cea mai adâncă discrepanţă între misiunea socială care i se atribuie şi nivelul de respect care i se acordă, între importanţă şi relevanţă, între cum ni-i dorim şi cum ne purtăm cu ei.

Vina, mai întâi, aparţine clasei politice şi statului. După 25 de ani de la schimbarea de regim, aceşti oameni, care petrec uneori mai mult timp cu copiii noştri decât noi înşine, sunt, cu excepţii salvatoare, un grup împânzit de o frustrare imensă, care le întunecă fiecare zi de la clasă. Din cauza salariilor mizerabile, care-i menţin într-o tensiune permanentă şi într-o chestionare continuă a propriilor vieţi, profesorii nu au cum să aţâţe pasiunea şi talentul copiilor, ci le stârnesc tot mai mult dispreţul şi chiar repulsia faţă de materii. În loc să fie priviţi cu admiraţie, sunt ascultaţi din obligaţie. În locul lui “dom’ profesor” s-a instalat “mă disperă profu”.

Vina, mai apoi, ne aparţine – într-o măsură mult mai mare decât suntem dispuşi să recunoaştem – nouă, părinţilor. Mai ales celor care trăiesc în oraşe mari şi care câştigă semnificativ mai bine decât profesorii copiilor lor. Ajutaţi de legile care au diminuat autoritatea omului de la catedră, potrivit unor tipare moderne precum “să nu deranjăm copilul cu vreo petală” sau “cum să ierarhizăm, dacă se supără copilul?”, părinţii au preluat puterea şi în şcoli, nu doar acasă, punând presiune suplimentară, în special prin mijloace băneşti, pe anemica autonomie didactică.

Aşa s-a ajuns ca părinţi cu dare de mână să ceară socoteală pentru note mici, umilindu-i pe cei cărora, simultan, le cer să le călăuzească odraslele, inclusiv din punct de vedere etic. Tot aşa s-a ajuns la aberaţii precum cadourile exorbitante oferite încă din ciclul primar (ce ziceţi despre automobil dăruit doamnei învăţătoare la sfârşitul clasei a IV-a?) sau sumele plătite directorilor pentru a delega un profesor mai acătării la clasa indicată.

Nu-i vorbă, nici profesorii nu sunt uşi de biserică în această ecuaţie. Corupţia nu înseamnă doar mituitor, ci şi mituit. Care mituit se transformă treptat, după înşurubarea în sistem, în pretinzător. Însă această cangrenă e tot rezultatul veniturilor mici şi al decalajului crescând dintre fiţele elevilor – telefoane mobile, haine de firmă, excursii scumpe – şi strânsul din pungă (şi nu numai) la care sunt nevoiţi să recurgă profesorii pentru a supravieţui.

Ajungem şi la problema de fond, aşa cum am enunţat-o mai sus. Batjocoriţi financiar de către stat şi transformaţi într-un soi de “asistaţi social” ai părinţilor mai bogaţi, dascălii s-au refugiat într-o mentalitate pe care obişnuiesc s-o denumesc “anii ’80”. Acolo, în anii ’80, e izvorul mental şi modelul lor sentimental. De acolo şi de atunci provin clişeele şi rutina lor, predate şi perpetuate în cancelarii.

Indiferent de vârstă – de la absolvenţi abia intraţi în pâine până la veteranii care se apropie de pensie -, profesorii României îşi transmit un stil şi un limbaj care-i cramponează în nişte fictivi ani ’80, simbol al unei rigidităţi pe care ei o consideră respect şi al unei distanţe între catedră şi bancă pe care ei o percep ca indispensabilă transmiterii de cunoştinţe.

E suficient să le asculţi discursurile din 15 septembrie – când ne adunăm cu toţii, “ca la fiecare început de toamnă, la sunetul primului clopoţel”, sau din ultima zi de şcoală – când “a mai trecut un an plin de realizări pentru copiii noştri minunaţi”. E suficient să observi ce propun când sunt lăsaţi să improvizeze, de exemplu când vine vorba despre “Săptămâna Altfel”: excursii prin ţară, la aceleaşi şi aceleaşi destinaţii, sau vizite plictisitoare la cine ştie ce muzee locale. E suficient să te gândeşti că, în epoca internetului, copiii continuă să înveţe traforaj sau că “proiect pentru acasă” înseamnă, adeseori, un carton mare unde ei transcriu de pe wikipedia nişte citate nemestecate şi pe care lipesc nişte poze scoase de părinţi la imprimantă.

Şi-atunci, dacă, încă din şcoală, copiii învaţă că o lucrare care ar trebui să se evidenţieze prin originalitate presupune să preiei fără discernământ şi fără a fi pedepsit, de ce ne mai mirăm că în facultate îşi clonează testele sau că, ulterior, nu găsesc nimic revoltător în a-şi cumpăra doctoratul? Cine îi corupe încă din ciclul primar şi apoi le reproşează că devin slujbaşi dispuşi la compromis? Cine nu e vinovat din triada autorităţi – părinţi – profesori?

Falia care defineşte astăzi relaţia subtilă dintre dorinţele elevilor şi oferta profesorilor va marca România pentru câteva decenii. În fiecare dimineaţă, copiii noştri aşteaptă un miracol, să fie vrăjiţi şi să se poată dezvălui, de la nişte oameni care fie nu au fost buni pentru o companie privată, şi-atunci au naufragiat în învăţământ, fie s-au iluzionat că vor răsturna munţii sistemului şi, încet-încet, promoţie după promoţie, s-au văzut obligaţi să se adapteze şi să renunţe la idealurile din studenţie.

Într-o lume dominată de creativitate, de fragmente uimitoare şi de exemple care te îndeamnă să cercetezi continuu şansa de a-ţi creşte şi ţie aripi, copiii noştri se lovesc zilnic de oboseala explicabilă şi de durerea nemărturisită a unor oameni care au rămas cu mintea într-o vreme când ei sau predecesorii lor erau aşezaţi pe un piedestal binemeritat.

Anii 2000 sunt un tărâm în care profesorii noştri n-au păşit decât pe alocuri, individual; fiecare exemplu de acest fel devine cunoscut imediat, ca o excepţie tristă. Între ei şi ucenicii lor stau ani întregi de tehnologie (ne)înţeleasă, cărţile pe care unii le-au citit înfometaţi, dar care celorlalţi nu le trezesc niciun fior, filmele spectaculoase pe care cei mari nu-şi permit să le vadă, dar în care cei mici îşi proiectează maturitatea, discuţiile nepurtate şi mărturisirile pe care nu şi le mai fac reciproc, de teamă că vor fi interpretaţi greşit.

Aceasta e o ruptură care nu mai poate fi vindecată nici măcar prin triplarea salariilor profesorilor. Lumile s-au despărţit, iar ceea ce se petrece în şcolile româneşti este un eşec naţional care nu poate fi compensat decât printr-o reformă-cutremur: întregul învăţământ trebuie să fie transportat nu doar în prezent, ci, mult mai bine, într-un viitor întrezărit, care va fi mai provocator decât ne închipuim, mai luxuriant decât totalitatea aplicaţiilor şi gadgeturilor, un viitor pe cât de ameninţător şi nedrept, pe atât de obsedat să extragă visul din mintea fiecărui copil şi, apoi, fie să i-l fure, fie să se lase condus de el.

*

25 raspunsuri to “Sindromul Şincai. Despre ireparabila ruptură mentală dintre profesori şi elevi”

  1. Sergiu

    Ati cuprins perfect fiecare amanunt care tine de ruptura produsa, avand in vedere cunostiinta de cauza, ati putea propune niste idei persoanelor care sunt implicate in acest conflict pentru perfectionarea asa zisului invatamant romanesc. Sunt chiar curios in ce ar consta acel invatamant luxuriant care trece peste barierele imaginabilului.

    #54763
  2. Kanata

    Daca Vanghelioanele abunda in cadre didactice, atunci ne punem indreptatita intrebare referitoare la….mentalul acestora. Cat despre elevi..ce sa mai..elevam aici, o generatie de retardati rasfatati.

    #54764
  3. Anca Cosma

    Fara cuvinte!

    #54774
  4. Calin Colnic

    Se poate schimba chiar usor acest sistem profesor-elev. Sa ne gandim ca ei sunt acum pusi de politic, de multe ori nu pe competente, fara a avea si beneficiarii scolii-elevii, un cuvant de spus in valoarea umana a profesorilor. Printr-o propunere la nivel national de a da dreptul elevilor cu 51% in titularizarea unui profesor de valoare, se va creste calitatea sistemului de invatamant, iar salariile vor fi suficient dublate, in prima faza.

    #54777
  5. Florin Muresan

    Problema sunt profesorii incuiati.
    Dansii se cred Dumnezeu in clasa si au falsa impresie ca sunt dumnezei si inafara scolii.
    Din moment ce presedintele nu trimite SRI-ul, grupuri de comando sa asasineze diversi caricaturisti sau cei care ii critica.
    Exceptie fiind regimurile totalitare.

    Asta au facut acest dascali. Mai mult ca sigur unii sunt mai deschisi la minte si au luat glumele ca atare, dar probabil cei mai tafnosi au sarit ca arsi. E problema lor, dar faptul ca te razbuni facand abuz de putere nu ar trebui tolerat.

    Alta chestie penibila despre are am auzit a fost tentativa de scadere a notei de purtare pt niste sonete care au deranjat niste profesori. Se intampla la Balcescu, iar acele sonete contineau citate pe care profesorii le rosteau destul de des la curs. Dar unii nu au inteles gluma si au sarit ca arsi. Din fericire situatia scoalara era deja incheiata.

    #54778
  6. Ioana

    “Gangrena” e termenul corect. In rest, de acord.

    #54786
  7. Ana

    Toate ca toate.. dar glumele alea erau chiar amuzante.

    #54787
  8. Calin

    Incercati sa va puneti in situatia profesorului, a celui care a imbratisat cariera cu buna credinta si intrebati-va oare ce ati putea face in in locul lui ? Oare v-ati raporta la situatia in care dupa o apreciere corecta a unui elev,corecta dar nu cea asteptata de parintii acestuia, sunteti abuzati fie direct prin conducerea scolii fie prin intermediul politicului ( de la cabinetele mai marilor zilei, direct sau prin consilieri). Care ar fi prestanta dumneavoastra dupa ce, pusi cu botul pe labe, copii in si-ar trambita victoria direct sau prin retelele sociale.

    #54790
  9. Călin Colnic: Aveţi dreptate că amestecul politicului e una dintre cauzele problemei. Asta a făcut ca multe şcoli şi licee să fie conduse nu de profesori cu demnitate şi carieră serioasă, ci de oportunişti care se pliază pe regim. Nu sunt însă de acord că elevii ar trebui să aibă 51% în evaluarea profesorilor.

    Florin Mureşan: Şi eu cred că un profesor care îi respectă pe copii şi se respectă pe sine nu ajunge să fie batjocorit.

    Ioana: Cred că sunt corecte ambele forme. http://dexonline.ro/definitie/cangren%C4%83

    Ana: :)

    Călin: Tocmai de aceea am scris că autoritatea profesorului a fost diminuată inadmisibil.

    #54791
  10. Andrei

    Ceea ce scrie aici e complet corect, si spun asta din rolul de elev, insa eu vad o mare alta problema. Ceea ce s-a intamplat s-a intamplat la Sincai, nu la ultimul liceu din Cluj in care se stie ca nu se face scoala. Se spune ca Sincai e cel mai bun, sau al doilea liceu din oras. Problema este ca daca nici la cele mai bune licee din oras nu te poti astepta sa ai profesori care sa predea cu un stil cat de cat modern, inseamna ca invatamantul chiar s-a dus de rapa.

    #54794
  11. Calin T.

    Ficat – gura – ficat, sper ca articolul tau sa detoneze o avalansa si sa se inceapa cu adevarat o restructurare in sistemul educational si o reevaluare a relatiei profesor-elev!

    #54798
  12. ANA

    Copii sunt ca niste oua .Trebuie sa ne purtam cu ei cu mare grija .Cand sunt mici imita adultii ,cand cresc braveaza .
    Nici profesorii nu pot fi incriminati prea tare .Au salarii mici ,nu au posibilitatea sa-si perfectioneze stilul de predare ;cu ce bani ?! Uniunea Europeana ne da bani si cand e vorba de proiecte scolare …..banii dispar in buzunarul alesilor neamului.Parintii sunt prea ocupati cu ale lor si uite asa …
    Programa de invatamant este prea incarcata si invechita .Scoala ar trebui sa-i atraga pe copii ,sa le stimuleze simtul creeator,imaginatia .Eu una cred ca foarte mult conteaza educatia primita in familie .Este de ajuns ca un parinte sa faca o remarca rautacioasa ,ca sa nu zic urata ,despre un profesor si sa fim siguri copilul isi va imita parintele .Si sa nu uitam televizorul ,retelele de socializare tot mai numeroase ,net la discretie zi si noapte ,saituri dubioase ,indiferenta parintilor ,nevoia de bravura care este inevitabila intr-un colectiv.Sa le ocupam timpul ,sa-i atragem cu materii noi (in top ),sa creasca si salariile profesorilor .Sa-i invatam cei 7 ani de acasa ,sa-i lasam sa se joace mai mult (la 5 ani ,la 6 ani copilul trebuie sa se joace .Prin jocuri vor invata mai usor .Cand mai cresc sa le dam sarcini de indeplinit pe masura varstei .Sa-i antrenam in concursuri ,nu neaparat olimpiade ,nu toti suntem nascuti genii .Un profesor daca nu are dragoste si har …..nu va realiza nimica .

    #54815
  13. alex

    problema e nesimțirea elevilor, fie ei și olimpici. nu e nici o ruptură, nu inventați și nu scuzați prostia elevilor

    #54817
  14. via Sorin Cercel, fb:

    “Nimic nou sub soare.
    Este o metoda de a te mentine la putere de pe vremea lui Stalin si aveau ca baza de manipulere 3 metode.
    1) Invatamantul trebuia sa fie bazat doar pe memorare si redare ,unde elevii erau considerati destepti doar aceia care reuseau sa redea cuvant cu cuvant ce scria in carti si nu era permisa nici un fel de interpretare proprie pentru a inhiba gandirea si creativitatea.
    2) Elita intelectuala a societatii venea discreditata printr-o hemoragie de diplome si doctorate ,intrucat nu mai insemna nimic in societate aceste titluri si nu se mai putea face diferenta intre impostura si merit.
    3) Punctul esential insa era numirea in functii de conducere doar a persoanelor fara nici un fel de educatie ,chiar persoane cu condamnari care aveau o proasta reputatie in societate.
    Prin numirea in functii a acestor oameni se obtineau alte 3 subcapitole importante :
    – Loialitata totala a celui ajuns pe functie
    – Executarea ordinelor de catre acesta fara a pune multe intrebari ba chiar sa nu inteleaga ce se intampla.
    – Eliminarea din sistem a acestuia fara a intampina greutati de sustinere din partea populatiei . Avand o proasta reputatie in societate populatia aplauda inlaturarea de la conducere a acestor persoane.
    Cam asta este scoala stalinista de dictatura…..”

    #54825
  15. FOARTE BINE PUNCTAT ! SALARII MIZERABILE ??? TOATA ROMANIA ARE SALARII MIZERABILE,BA CHIAR SI MAI MIZERABILE,IAR UNII NU MAI AU DELOC SALARII ! DE CE ? PENTRU CA NU SE PRODUCE PLUSVALOARE SUFICIENTA, NU SE CREAZA SISTEMUL CARE SA PRODUCA PLUSVALOARE, ETC. !

    Diferitele categorii profesionale in loc sa se lupte pentru drepturile lor impotriva sistemului ticalosit, sunt comode si s-au ticalosit unele impotriva altora ! Cadrele didactice vor sa traiasca pe spinarea elevilor, cele sanitare pe spinarea bolnavilor, etc., dar fara sa fie intrebati de fisc si fara sa ofere servicii de calitate !

    Coruptia este generalizata ! Coruptia exista si pe verticala si pe orizontala, cetatenii de multe ori neconstientizand cat este de grava si participand constient sau nu, la extinderea ei;
    De exemplu: castigarea cu cadouri a „bunavointei” profesorilor copilului, acceptarea sistemului paralel de meditatii in sistemul de invatamant, platirea suplimentara cu sume substantiale nefiscalizate a serviciilor de sanatate, solicitate sau nu de catre personalul medical, servicii care de fapt se platesc o data prin asigurarile de sanatate

    PROFESORII DE LA SINCAI SUNT DEPASITI DE VREMURI !!! S-AU INFILTRAT EI IN GRUPUL SECRET CA SA AFLE CUM SUNT RIDICULIZATI SAU CE STIU ELEVII DESPRE EI ???

    PENTRU ELEVI A FOST UN FEL DE REFULARE, DAR TARE MI-E CA DASCALII NU AU DREPTATE IN ACEASTA SPETA SI S-AU PURTAT PRECUM SECURITATEA !

    #54827
  16. huzaru-kultural

    NU AVETI NEVOIE DE PROFESORI BINE PLATITI, ZICETI ?
    PERFECT DE ACORD
    DE ACEEA 50% DINTRE VOI NU LUATI BACALAUREATUL SI II AVETI CA IDEALURI SUPREME IN VIATA : ADI MUTU SI BIANCA LUI BOTE

    #54829
  17. Nu vom face nimic mai bun pentru profesori. Nu avem nevoie de oameni scoliti. Occidentul vrea sclavi.

    #54832
  18. Pentru aprofundarea subiectului si o eventuala nuantare, va recomand insistent sa vedeti filmul “Detachment”: https://www.youtube.com/watch?v=A20UINDeVg4

    #54836
  19. gabi

    Ca sa devin invatatoare am invatat 5 ani de Liceu Pedagogic unde, zic eu, am aprofundat tot ce tine de psihologie, pedagogie, didactica predarii tuturor disciplinelor ce se predau in ciclul primar. Peste cativa ani Ministerul Educatiei a aprobat scolile postliceale (2 ani) care au fabricat generatii de cadre didactice.Puteai sa fi terminat chiar si liceu agricol sau industrial anterior, nu conta.Am avut colegi care au terminat astfel de scoli si, cu jena va spun, nu stiau sa scrie corect romaneste. Cum i-au invatat pe elevi sa scrie? Cum le-au format elevilor deprinderi de calcul si rationament matematic cand nici ei nu stiau sa reolve o problema mai dificila de clasa a IV-a?
    Vreau sa spun ca noul sistem de invatamant romanesc si modificarile facute doar de dragul schimbarii aduse de fiecare ministru au contribuit la degradarea educatiei.

    #54837
  20. crist

    Finalul articolului ma îngrozește insa pare cel mai aproape de o soluție viabila.

    #54839
  21. […] la frate mai mare la frăţiori şi surioare. Mai mult ca sigur că dacă aş fi rămas în sistem, sistemul m-ar fi învins şi m-ar fi abrutizat, aşa că nu prea pot da cu piatra foarte mare după profesorii care iau […]

    #54846
  22. Mirela

    Mihnea, imi place foarte mult articolul si incerc (ca profesoara) sa ma pun in papucii acestor elevi, dar si ai profesorilor. Elevii sunt, asa cum ai spus, foarte frustrati de vechile metode de predare si profesorii de lipsa de resurse personale si didactice. Ceea ce ma intreb eu este daca si profesorii care au intrat in grupul de discutii cu identitati false vor avea de suportat consecinte de “etica didactica”. Adica, tu, ca adult si dascal al elevilor, nu intri in grupul lor ca sa le distrugi viitorul pt. inocenta, putina rautatea infantila si lispa lor de umor. Aici ar fi consecinte de ambele parti. Le doresc multa intelepciune profesoilor de acolo pt. a nu conspira ” micile birfe” ale elevilor , iar elevii trebuie sa invete o lectie: tot ceea ce scriu pr facebook, e domeniu public. Ma intreb cum de nu au stiut ei asta.

    #54885
  23. bogdan

    asta e cea mai frumoasa, obiectiva si corecta chestie pe care am citit-o

    #54929
  24. A.D.

    D-le Maruta,

    Sistemul de invatamant pe care il criticati este cel (vest-)occidental. Spuneti si asta cititorilor dvs.!

    In occident (cel de vest, mai ales) mizeria din invatamant depaseste imaginatia romanului crescut acasa:

    – razboi civil intre populatie, plus (unii) universitari, contra guvern (plus “experti” in educatie), actualmente pe tema oportunitatii invatarii tablei inmultirii (macar pana la clasa a 5-a, pozitia universitarilor! contra “pana la calendele grecesti” – guvernul si “expertii”)

    – schimbarea ministrilor/guvernelor, de cate ori sunt “incoltiti” de populatie (si negocierile reincep!). Vezi cazul curent al medicului vietnamez-canadian Nhung Tran-Davies.

    – predare dupa ultimele cuceriri ale “pedagogiei” (Va amintiti dispretul de care se bucurau in Romania profesorii absolventi de scoli pedagogice ? Astfel pe oameni sunt pusi in fruntea scolii de finantatori.) De exemplu, inmultirea si impartirea sunt prezentate drept adunari (resp. scaderi) repetate(!) – drept care, asa invata sa le faca! Ati pomenit student intr-un curs de mate, care sa nu stie impartirea de mana (printre multe altele!), fiindca nu i s-a predat niciodata in scoala ?

    – circ deschis in universitati, pe tema dificultatilor cu fractiile ale studentilor boboci ?!

    – manuale de liceu de “analiza matematica”, cu greseli marca “expert in pedagogie”, inclusiv declararea drept puncte de discontinuitate a punctelor unde functia nu e definita! (In universitate, vreun emigrant nefericit va trebui sa le spuna ca functia SQRT(z) e diferentiabila si pentru z negativ, desi a fost declarata discontinua acolo, in liceu!)

    – invatamant public care ingroapa intelectual iremediabil, care scoate analfabeti (la propriu)(la el se referea si Basescu, dar voi ati crezut ca doar in Romania e asa: e fenomen democratic mondial!), dublat de invatamantul privat la seral – unde unii elevi se indoapa cu tot ce n-au invatat in timpul zilei, in speranta de a avea rezultate la competitii, fiindca altfel nu ajung la universitati mari.

    – angajari in scoli “pe filiera interna”, numai de oameni pe care ii cunosc

    – escrocheria “Finlanda”, tara care din ’89 s-a prabusit in clasamentele OIM, campioana la “sportul” PISA.

    – escrocheria lui RG de a propune Romaniei scoala SUA drept model (la intrebarea ziaristului), cand SUA sunt tara care propaga actualul model in lume!

    Sunt multe de zis. Prea multe. Dvs. nu puteti spune adevarul. Dvs. visati (dupa noile “teorii”) la creativitatea unor elevi semi-analfabeti, in domenii care au fost rase (prin cercetare) de zeci si sute de ani de aspiranti la doctorate.

    Scuze! Daca nu spunteti ce e in occident, degeaba scrieti.

    #59023

Lasa un comentariu


6 + 6 =

Search / Caută în site